- Se află în apropierea localităţii Vârghiş, Județe Covasna şi Harghita
- în partea nordică a Munţilor Perşani
- Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.
Cheile Vârghişului alcătuiesc o rezervaţie naturală de tip mixt, dar şi un defileu carstic spectaculor întins pe teritoriul judeţelor Covasna şi Harghita…
- Trasee amenajate: da
- Trasee marcate: da
- Condiții de vizitare: echipament potrivit pentru străbaterea drumurilor de munte, cu relief divers, accidentat; e bine să fiţi însoţiţi de un ghid, dar şi echipaţi cu lanterne, pentru vizitarea cavităţilor
Rezervaţia din apropierea localităţii Vârghiş ocupă o suprafaţă de 830,10 ha şi a fost înregimentată într-un cadru de protecţie naţional în 1980. Ca poziţie geografică, aria Cheile Vârghişului se află în partea nordică a Munţilor Perşani şi este traversată de valea Vârghişului, ce izvorăşte din Munţii Harghita ai Carpaţilor Orientali.
Zona este considerată unul dintre cele mai spectaculoase obiective geografice de pe tot cuprinsul ţării; rezervaţia este alcătuită din numeroase formaţiuni şi aspecte geomorfologice săpate în calcare de râul Vârghiş: stânci de calcar, versanţi înalţi, verticali şi abrupţi din care izvorăsc pâraie de munte, turnuri de calcar (Turnul Porumbeilor, Turnul Csala), creste de calcar, doline, avene, grohotişuri şi, mai ales, peşteri de o importanţă ştiinţifică, speologică, binecunoscută.
Lanţul de peşteri are o lungime de aproximativ patru kilometri şi se întinde de-a lungul judeţelor Covasna şi Harghita. Aceste cavităţi sunt apreciate la nivel naţional şi internaţional prin faptul că în interiorul lor se află nenumărate valori arheologice, speologice, paleontologice, păstrate intacte în peşterile închise publicului larg, mai puţin în cele vizitate de turişti.
În timpul în care teritoriul era străbătut de trupe otomane şi tătare, peşterile ofereau adăpost locuitorilor din această zonă. Cavităţile sunt populate şi de colonii de lilieci din 17 specii, identificate de membrii Asociaţiei pentru Protecţia Liliecilor din România. În peştera Orbán Balázs, una dintre cele mai cunoscute şi vizitate cavităţi de pe teritoriul Cheilor, au fost descoperite 14 specii de lilieci. Acestea populează spaţiul generos (lungimea galeriilor fiind de 1527 m) în diferite zone ale anului.
S-au descoperit aici mai ales reprezentanţi ai speciilor: Myotis myotis/ Myotis blythii, Rhinolophus hipposideros. Peşterile de dimensiuni mai mici sunt locuite în general de specii de lilieci rezistente la temperaturi joase: Barbastella barbastellus, Plecotus auritus, Eptesicus serotinus, Myotis nattereri.
Pe teritoriul rezervaţiei poţi ajunge din trei direcţii: dinspre comuna Mereşti, dinspre comuna Vârghiş sau din direcţia Odorheiu Secuiesc – Miercurea Ciuc, prin Băile Chirui sau prin Băile Selters.
Alte căi de acces sunt: Drumul naţional DN13A Miercurea Ciuc – Vlăhiţa, de unde se intră în drumul judeţean DJ132 spre Lueta – Mereşti; Drumul naţional DN12 Sfântu Gheorghe – Bodoc, din care se intră, în partea stângă, pe drumul judeţean DJ122 spre Băţanii Mari -Biborţeni – Baraolt, de aici în partea dreaptă se intră în drumul judeţean DJ131 spre Tălişoara şi se ajunge, apoi, în satul Vârghiş.
În zonă există trasee marcate (pe drumuri forestiere, cu bandă albastră), vizitarea Cheilor realizîndu-se contra cost: 2 lei/adult, 1 leu/elevi şi studenţi. Pe teritoriul rezervaţiei pot fi găsite şi numeroase de specii floristice rare; pe suprafaţa pajiştilor şi a fâneţelor trăiesc: bulbuci, tulichina, crin de padure, ceapa ursului, stânjenelul, gladiola, tisa. Odată aflat aici, există şi varianta de a vizita: Parcul dendrologic Vârghiş şi Poiana cu Narcise de la Vârghiş, dar cu o grijă maximă, fiindcă habitatul narciselor poate fi lesne perturbat.
La fel de interesant de studiat sunt cavităţile: Peştera de la Mereşti, Peştera Calului sau Peştera Tătarilor. Iată şi câteva telefoane utile, în caz de urgenţe şi nevoie de informaţii: salvamontişti: 0725 826668, 112; supravegherea zonelor protejate: 0267 378252; 0742 204574, 0744 336976; informaţii: Denes Ildiko – 0742 204574.
