Cheile Bistritei

Cheile Bistritei se gasesc in extremitatea sud-vestica a Masivului Vanturarita-Buila, fiind sculptate de raul omonim ce-si aduna izvoarele din nordul Muntilor Capatanii. …

Lungimea lor este de aproape 1000 m si sunt strabatute de la sud la nord de un drum forestier ce a inlocuit vechea cale ferata forestiera. Peisajul este atragator, dar aceste chei sunt mai cunoscute datorita Pesterii Sf. Grigore Decapolitul, ce se gaseste suspendata la cativa zeci de metri deasupra talvagului, intr-un versant abrupt. Aici au fost adapostite, in vreme de restrise, moastele Sf. Grigore, fiind ctitora si o mica troita. Este inclusa in lista pesterilor ocrotite.

Cheile Bistriţei, situate pe râul cu acelaşi nume din judeţul Vâlcea, în Munţii Căpăţânii din Masivul Parâng, sunt cele mai înguste chei în calcar din ţară. Pentru turiştii care doresc să petreacă un concediu sau un sfârşit de săptămână într-un loc de un pitoresc aparte, verificati vremea valcea si porniti la drum, deoarece aceste chei montane se află la numai o oră de mers cu maşina de Râmnicu Vâlcea, pe DN 64, în direcţia Horezu.

Din localitatea Costeşti, unde se află celebrul muzeu în aer liber al trovanţilor – fenomene carstice spectaculoase – drumul spre chei se face spre dreapta, de-a lungul căii ferate de mocăniţă, până la mănăstirea Bistriţa.Accesul se face pe un drum modernizat, ce se desprinde din soseaua nationala Ramnicu Valcea-Targul Jiu, iar de la Manastirea Bistrita ne continuam calatoria pe un drum forestier.

Înainte de a pătrunde în Cheile Bistriţei, turiştii pot vizita Mănăstirea Bistriţa, unul dintre cele mai renumite lăcaşe de cult vâlcene. Ctitorie a boierilor Craioveşti, este datată în jurul anului 1490. Din ctitoria Craioveştilor, astăzi se mai păstrează bisericuţa Bolniţei (1520-1521). Având o impresionantă frescă interioară din tradiţia paleologă târzie, când începeau să pătrundă în Balcani elemente artistice folosite de iconografii cretani, biserica este închinată ‘Schimbării la faţă’.

Pe un drum forestier, la şase kilometri distanţă, se află o altă mănăstire, Arnota, ctitorie a domnitorului Matei Basarab. Legenda spune că Matei Basarab ar fi clădit mănăstirea pentru că, înainte de a fi domnitor, a scăpat de turci ascunzându-se prin tufişurile din zonă. Un alt obiectiv care poate fi vizitat, plecând de la Mănăstirea Bistriţa, este Peştera Liliecilor, de pe Muntele Căpăţânii. Drumul stâncos, de aproape un kilometru, este destul de anevoios, dar merită efortul pentru că, în final poţi vedea una dintre puţinele biserici din ţară construită într-o peşteră.

Pestera Ursilor se afla in amonte de cheile Bistritei aproape de manastirea Bistrita, la 500-600 de m de intrarea in chei, pe partea stanga la urcare, cu o lungime de circa 400m dezvoltare fiind alcatuita dintr-o galerie principala si cateva galerii laterale dezvoltate pe fisuri si fracturi, impresionanta prin inaltimea tavanului 35m inaltime/20m latime si fisurile prin care se strecoara galeria. Nu este electrificata si nici explorata in totalitate.In pestera susau gasit fosile de urs de pestera si vestigii istorice incepand cu Neoliticul, cultura Cucuteni, perioadele daca, romana, medievala.   Vâlcea este judeţul cu cele mai multe lăcaşe de cult de patrimoniu, din România, aici existând 98 de schituri, biserici, troiţe şi mănăstiri.