- Este în comuna Tilişca, Județul Sibiu, componentă a zonei etnografice Mărginimea Sibiului
- Construită la sfârşitul secolului al XIII-lea
- Deschisă turiștilor fără taxă de vizitare.
La Tilişca există două cetăţi care atrag tot mai mulţi turişti, o fortificaţie din perioada dacică şi o a doua din epoca medievală, construită la sfârşitul secolului al XIII-lea şi abandonată la mijlocul secolului următor…
- Cod monument Istoric: SB-I-s-B-12009
- Trasee amenajate: da
- Condiții de vizitare: cu ajutorul unui ghid
Prima atestare a localităţii Tilişca datează din anul 1366, deşi perimetrul acestei aşezări este locuit încă din preistorie, conform surselor istorice. În Evul Mediu a făcut parte din domeniul Amlașului, feudă acordată de Regalitatea Maghiară domnilor munteni (printre altele ca loc de refugiu). La ora actuală, așezarea este parte componentă a zonei etnografice Mărginimea Sibiului, alături de alte 17 localități, cu o moștenire culturală, istorică, etnologică și arhitecturală unică.
În anii 1957-1958, în acest spaţiu a fost descoperită o cetate dacică, iar în perioada 1963-1965 cercetările au oferit dovada construcţiei pe aceste meleaguri a unei cetăţi medievale.
Cetatea dacică ocupa platoul superior al dealului şi se întindea pe pantele de vest şi de nord ale acestuia. Fortificaţia a dispărut în timpul războaielor daco-romane de la începutul secolului al II-lea, e.n. Procesul de restaurare a vestigiilor dacice de la Tilişca a început la mijlocul secolului al XX-lea, însă în anii ’60 planurile au fost abandonate.
În 1950, o echipă de arheologi locali au descoperit că cetatea dacică de pe Dealul Căţănaş includea două centuri şi două turnuri, fiind o construcţie de tipul celor de la Costeşti şi Căpâlna. Grosimea zidurilor cetăţii de la Tilişca era de 2,12 metri. În interiorul incintei fortificate s-au identificat locuinţe, depozite şi ateliere, ceramică lucrată de mână sau cu ajutorul roţii olarului, arme şi unelte din fier. De asemenea, s-au descoperit denari romani republicani, o drahmă, matriţe monetare folosite în monetăria cetăţii, dar şi diverse piese de podoabă din argint, distruse cu dalta şi trecute prin foc, în interiorul a două morminte de incineraţie.
Alte obiecte de podoabă descoperite în urma săpăturilor desfășurate sistematic au fost: trei fibule de argint cu nodozități, cinci fibule de fier, trei brățări de bronz, fragmente de brățări din sticlă albastră decorate cu undule de culoare galbenă și albe, o cataramă de bronz în formă de liră, trei catarame de fier, un pandantiv inelar de bronz cu nodozități, un inel de bronz cu placă de montare gravată, mărgele de pastă sticloasă cu ochi de păun și un inel de chihlimbar.
Pe dealul Cetate, la vest de comună se găsesc şi ruinele unei cetăţi medievale cu ziduri de piatră înconjurate de un şanţ de apărare. Cercetările din 1963-1965 au evidenţiat că fortificaţia a servit locuitorilor zonei în secolele XIII-XV. La fel ca şi în cazul cetăţii dacice, în incinta construcţiei medievale s-au găsit numeroase rămăşiţe ale obiectelor folosite în acea perioadă istorică.
