Cetatea Sucidava

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că în incinta vechii cetăţii Sucidava vei găsi o fântână miraculoasă, înconjurată de aburul iubirii.

• Este în Corabia, Județul Olt
• Castrul roman datează din secolul al III-lea 
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare. 

• Ctitor/Autor: castrul roman a fost construit în timpul împăratului Aurelian
• Cod monument Istoric: OT-I-s-A-08492
• Trasee amenajate: da

În vatra oraşului Corabia, din judeţul Olt, se află ruinele vechii cetăţi Sucidava, o adevărată mană cerească pentru istorici, arheologi şi turişti. Rămăşiţele cetăţii Sucidava, fosta capitală a tribului geto-dac al sucilor, se află în vatra oraşului Corabia din judeţul Olt, în spaţiul ocupat odinioară de satul Celeiu. Aşezarea reprezenta un centru economic şi militar important pentru populaţia amintită; după cucerirea Daciei, romanii au construit în acest spaţiu un castru, ce avea, de asemenea, un rol strategic în Imperiu.

Cetatea militară romană a fost ridicată în timpul împăratului Aurelian (270-275) şi reconstruită în timpul lui Constantin cel Mare (306-337). Aşezarea a fost rezidită şi în urma invaziei hunilor, la iniţiativa împăratului bizantin Iustinian şi între anii 527-535. Cetatea a fost desfiinţată în preajma anului 600, în urma distrugerilor săvârşite de către slavi şi avari.

Astăzi sunt încă vizibile zidurile de apărare cu cele opt turnuri ale oraşului roman din secolele IV-VI, aici fiind identificate şi o serie de thermae sau de băi romane, o bazilică paleocreştină din secolele V-VI şi o ramificaţie de străzi pavate. S-au mai descoperit aici: clădirea hypocaust, altfel spus un sistem de încălzire prin pardoseală, un fragment din podul lui Constantin cel Mare (piciorul), construit peste Dunăre şi inaugurat în anul 328, poarta care lega podul de cetate şi fântâna din secolul al II-lea, ea însăşi avînd o poveste deosebită. Podul măsura peste 2400 de metri în lungime, o dimensiune fără precedent în acele timpuri, dar a fost folosit pentru puţin timp, conform izvoarelor istorice şi menţiunii din scrierea lui Dimitrie Cantemir – „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor”.

Alte cercetări arheologice efectuate în spaţiul cetăţii Sucidava au adus la lumină: rămăşiţele unui uriaş de doi metri (înălţimea medie în acele timpuri era sub 1,60 m), gropi menajere, piese din ceramică, piese de bronz, monede, unelte, un cuptor pentru copt pâinea, ţigle ce purtau inscripţia ( COH) ORS III însemnînd cohorta a III-a a Legiunii a V-a Macedonia. Săpăturile arheologice s-au derulat pentru prima dată în anul 1901 sub supravegherea lui Grigore G. Tocilescu, apoi din 1936 şi până în 1981, sub îndrumarea lui Dumitru Tudor.

Fântâna Secretă este singurul element din cetatea romană Sucidava rămas intact şi care este şi astăzi funcţional. Fântâna atrage un număr important de turişti în fiecare an, călători ce sunt cuceriţi şi de legenda în care aceasta este învăluită. Construcţia aflată în subterane este alcătuită din puţul propriu-zis, cu o adâncime de 18 metri de la nivelul platoului cetăţii şi un coridor de acces ce măsoară 26 de metri şi coboară până la izvor. Puţul se prezintă ca un turn cu pereţi de 85 de cm şi înalt de 4,5 metri. Pereţii sunt alcătuiţi din cărămizi unite cu un amestec format din mortar de var şi cărămidă pisată.

Fântâna mai este supranumită „izvorul iubirii” şi se crede că are o influenţă pozitivă cel puţin asupra îndrăgostiţilor, cărora le înteţeşte iubirea. În prezent, în incinta fortificaţiei sunt efectuate săpături pentru a identifica un alt vestigiu important: templul zeiţei Nemesis, protectoarea cetăţii, şi a cărui existenţă este dovedită de o inscripţie găsită aici prin care aflăm că „doi înalţi curialis de la Sucidava au ridicat în cinstea zeiţei Nemesis un templu”.