- Este în Coronini, Județ Caraş-Severin
- Construită în 1428
- Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
- Ctitor/Autor: împăratul Sigismund de Luxemburg
- Cod monument Istoric: CS-I-s-A-10815
- Trasee amenajate: da
Cetatea Sfântul Ladislau, ridicată de împăratul Sigismund de Luxemburg pe malul Dunării, se mai poate admira şi astăzi. Cetatea Sfântul Ladislau sau Donjonul de la Corinini era o fortificaţie feudală terminată de Sigismund de Luxemburg în 1428 şi pusă sub patronajul Sfântului Ladislau. A fost atestată documentar pentru prima dată în 1430. Cetatea a fost ridicată pe ruine dacice, pe dealul numit „Culă”, un deal stâncos cu trei laturi abrupte, de pe malul apelor Dunării. Acea cetate a fost refăcută deoarece zona a intrat sub atenţia regalităţii. Primele lucrări la cula dacică au fost identificate în mijlocul secolului al XIII-lea.
Fortificaţia avea două incinte de piatră: una mai largă, în formă de elipsă, cu diametrul maxim de 190 m şi alta interioară triunghiulară, cu axa mare pe direcţia est-vest. În colţul estic a fost ridicat un donjon circular cu cinci metri în diametru, din care pornea un sistem de poartă, dezvoltat spre sud (spre malul apei). De poartă era legat palatul, care avea trei săli, printre care şi o aula centrală, cu pivniţe boltite.
În nordul incintei triunghiulare exista un turn exterior, rectangular, care făcea legătura şi cu latura de vest a fortificaţiei. Cetatea mai era apărată şi de ziduri de trei metri grosime, care se întindeau pe malul Dunării, porneau din colţul nord-vestic al construcţiei şi se incheiau cu un turn mic rectangular. O altă măsură de apărare era şanţul de pe partea nordică, lat de nouă metri, dotat cu pod de piatră.
În anul 1433, comandantul cetății era Eberhard Sasul (Eberhard Sax). în timp, cetatea a fost pusă la dispoziţia cavalerilor teutoni. în 1526, cetatea a fost distrusă.
Cetatea Sfântul Ladislau a fost inclusă în Lista Monumentelor Istorice în 2004, cu codul CS-I-s-A-10815. În urma cercetărilor arheologice, au fost identificate straturi succesive de locuire a Cetăţii: fortificaţii din Epoca medievală (CS-I-m-A-10815.01), o fortificaţie din perioada La Tene (Cultura dacilor liberi – CS-I-m-A-10815.02), o aşezare din epoca bronzului (CS-I-m-A-10815.03) şi o fortificaţie tot din epoca bronzului (CS-I-m-A-10815.04)
Așezarea Coronini este atestată în timpul Pașalâcului de Timișoara sub numele Alibeg. Numele actual al comunei provine de la cel al generalului-conte Johann Baptist Coronini-Cronberg, președintele administrației imperiale a voivodatului Serbiei și a Banatului Timișan între 1849-1859. El a strămutat cu forţa oltenii în această aşezare, în 1850.
Acces: Ruinele pot fi văzute pe malul Dunării, pe drumul dinspre Orşova spre Moldova Veche.
