Cetatea Râşnov

• Este în Râşnov, Județ Braşov
• Menţionat documentar: 1335
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

• Trasee amenajate: nu 

Cetatea Râşnov cunoscută şi sub numele de Cetatea Ţărănească Râşnov, este considerată una dintre cele mai bine păstrate cetăţi ţărăneşti din Transilvania. S-a numit „Cetate Ţărănească” deoarece principala ocupaţie a constructorilor era agricultura. Cetatea Râşnov este situată pe dealul calcaros aflat la sudul oraşului Râşnov din judeţul Braşov. Prima menţiune documentară despre cetatea Râsnovului datează din anul 1335, când, cu ocazia unei noi năvăliri a tătarilor în Ţara Bârsei, a fost pustiit întregul ţinut, în afară de cetatea de pe dealul Tâmpa de la Braşov si de cetatea Râşnovului, care au rezistat atacurilor, fiind puternic fortificate.

Cetatea Râşnov are un stil arhitectonic simplu, apropiat de construcţia caselor obisnuite, adaptat cerinţelor de fortificare, aerul medieval păstrându-se şi acum dupa 500 de ani de existenţă.

Accesul spre Râşnov se face cu automobilul din Braşov prin cartierul istoric Bartolomeu, pe E 574 spre Piteşti sau cu autobuzul (din faţa Gării Bartolomeu).

Înălţimea zidurilor este de 5 metri, iar lăţimea cea mai mare o prezintă zidul sudic care în unele locuri are un metru şi jumătate. Zidurile, ca şi turnurile, erau acoperite cu ţiglă pentru a preveni incendiile provocate de asediatori.
Accesul în cetatea propriu-zisă nu se face direct, ci printr-o incintă înconjurată de un zid de piatră, aflată în prezent în ruină, având în extremitatea de răsărit un turn de plan dreptunghiular, din care se păstrează numai parterul, iar din celelalte trei laturi, sud, vest, vest – nord zidurile sunt flancate de pante abrupte cu o înălţime de aproximativ 150 m. Accesul în cetate este cea mai veche parte a cetăţii, fiind construită numai din piatră.

Pentru o apărare eficientă, pantele dealului cetăţii au fost defrişate, iar acolo unde ascensiunea se putea face uşor, au fost săpate şanţuri în stâncă.

Complexul cetăţii a Râşnovului cuprinde două curţi: una interioară, înconjurată de zidurile şi turnurile cetăţii şi una exterioară, în faţa zidului estic al cetăţii, care este marginită de un zid fortificat şi dotat cu un turn pătrat denumit „turnul vechi”.
Cea mai interesantă legendă a Cetăţii Râşnovului este cea legată de fântâna din incinta cetăţii, care este similară cu cea a Castelului Corvinilor. Fântâna este adâncă de 146 de metri şi se spune că a fost construită de doi prizonieri turci între anii 1623 -1640, in decurs de 17 ani, cu condiţia că vor fi lăsaţi să plece în caz că vor reuşi să termine fântâna, timp în care au scris şi versete din Coran pe pereţii acesteia.

Fântâna asigură traiul populatiei din cetate pe termen lung, conferind un grad sporit de siguranţă, deoarece nu mai trebuia deschisă poarta pentru alimentarea cu apă a populaţiei.

Cetatea Râşnov controla prin poziţia sa strategicţă accesul în Transilvania dinspre Valea Râşnoavei. Înfăţişarea cetăţii a cunoscut până în prezent numeroase modificări. Imaginea contemporană mai păstrează elemente arhitecturale care pot reconstitui istoria unei fortificaţii care a rezistat cu succes asediilor la care a fost supusă.

Atunci când aflau de apropierea unei armate dusmane sau de izbucnirea unui incendiu paznicii alarmau populaţia târgului prin bătăile clopotului din turnul de pază. Şi astfel de situaţii nu au fost rare în istoria Râşnovului.

În prezent, turiştii mai pot vizita în interiorul cetăţii şi muzeul de arta feudal, în care sunt expuse arme, unelte, galerii, mobilier de epocă, stampe, armuri, porturi specifice secolului, diverse fotocopii ale documentelor din acea vreme. În muzeu mai sunt expuse şi câteva obiecte neobişnuite secolului nostru, şi anume, o mască de tortură şi un jug care folosea la transportarea prizonierilor.

În cadrul Cetăţii se desfăşoară anual Festivalul Rozelor, eveniment cultural ce are loc de Rusalii (latin-Rosalia). Trandafirul este tema care inspiră exclusiv programul festivalului. Încă din Evul Mediu, trandafirul a fost ales ca blazonul Râşnovului, iar rădăcina toponimului german „Rosenau” pare a fi cuvântul „roza”, „trandafir” (Rosenau = valea Trandafirilor). Trandafirul devine simbolul comunităţii râşnovene, al istoriei şi culturii oraşului Râşnov.