- Este în Ghimeş, Judeţul Bacău
- Construită în 1626
- Deschis turiştilor fără taxă de vizitare.
- Ctitor: principele Bethlen Gábor
- Cod monument Istoric:
- Trasee amenajate: da
Cetatea Rákóczi este situată pe vechea graniţă dintre Moldova şi Transilvania din vremea Imperiului Austro-Ungar, aproape de izvorul din pasul Oituz şi de mormântul lui Emil Racoviţă din Miercurea Ciuc, în localitatea Ghimeş. Prima atestare documentară a numelui „Gyimes” sub forma „Ghemeş” există încă din 1677. În 1626, principele Bethlen Gábor a construit o cetate şi o vamă la graniţa cu Moldova. Acum, ruinele acesteia sunt cunoscute ca Cetatea Rákóczi, însă nu se ştie exact de ce. Se crede că primele aşezări au apărut datorită acestor construcţii. Primele date credibile despre locuitori apar într-o conscripţie din 1721, ce conţinea date despre 19 familii. Nici numele de „Gymeş” nu se ştie exact de unde provine, însă există mai multe teorii. Cea mai apropiată de adevăr ar fi că este legat de numele cerbului carparin „gim”, iar în zonă erau mulţi cerbi. Însă, după lingvistul Czirbusz Géza, numele are o origine gotică, provine din cuvantul „gaumjan”, adică „loc de observaţie”. În prezent, Cetatea Rakoczi este cunoscută sub această denumire. Localitatea Ghimeş din Bacău este un important punct de atracţie, zona conservând ce-a mai rămas din Cetatea Rákóczi-Ghimeş.
Fortificaţia a fost descrisă întâia oară în anul 1861 de către istoricul Ipolyi Arnold, în primul repertoriu arheologic pentru Ungaria, potrivit datelor transmise de arheologul Bordi Lorand. Din datele Muzeului Naţional Secuiesc, Cetatea Rákóczi din Pasul Oituz a fost o fortificaţie care avea ca scop blocarea drumului de acces spre valea Râului Negru, îndeplinind atât un rol militar, cât şi un rol economic, acela de punct de colectare a vămii. Bordi Lorand este de părere că modul de realizare a zidăriei, respectiv amplasarea celor două turnuri în spatele zidului, relevă ridicarea sa într-o perioadă anterioară generalizarii armelor de foc, probabil în secolul al XV-lea. Nu poate fi exclus însa nici faptul că fortificaţia să fi suferit refaceri mai târziu. Documentele atestă folosirea sa şi în cursul secolului al XVIII-lea.
În decembrie 2003, o firmă de telefonie mobilă a distrus o suprafaţă importantă din curtea monumentului, în cadrul unor lucrări fără autorizaţie, pentru instalarea unei antene GSM. Prin excavarea pământului pe un perimetru de 150 de mp, la adâncimea de trei metri, au fost sparte şi răvăşite vestigiile arheologice existente în incinta fortificaţiei. Bordi Lorand a spus atunci că „dintr-o grămadă de pământ de culoare cenuşie, cu aspect mazăros, care se aseamăna ca textură şi culoare cu stratul aflat pe nivelul superior al rocii de bază, au fost recoltate mai multe fragmente de oase de animale, cu urme evidente de spargere şi tăiere. Au mai fost găsite, de asemenea, fragmente ceramice atipice, aparţinând unor oale de culoare brun-cenuşie, realizate la roata rapidă, şi un fragment de cahlă plată, dintr-o pastă degresată cu micaşist şi decorată cu motive vegetale, datând din secolele VXII – XVIII. Au mai fost recoltate pipe şi fragmentul unui mâner de sabie”. Bordi Loranda spus că la Cetate nu s-au făcut niciodată cercetări arheologice.
Cetatea Rákóczi a fost declarată monument istoric. Când urci treptele abrupte spre cetate, ajungi pe un platou pustiu. Pe traseul zidurilor cetăţii sunt ruinele a două construcţii de piatră, probabil turnuri, ce nu depăşesc înalţimea de doi metri. Toate simbolurile din interiorul cetăţii sunt maghiare. Vă recomandăm să consultaţi starea-vremii.com înainte de a vizita cetatea, pentru a vă putea bucura pe deplin de traseu.
Date de contact: localitatea Ghimeş-Făget, județul Bacău.
