Cetatea Făgărașului

Este în localitatea Făgăraş, Județ Braşov
Construit la sfârșitul sec. al XIV-lea
Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Considerată una din cele mai mari și mai bine conservate cetăți feudale din Europa de Est, cetatea Făgărașului ocupă locul al doilea în topul celor mai interesante zece castele din lume, top realizat de site-ul american, Hopper, care are ca domeniu de activitate planificarea de călătorii…

Ctitor: László Kán
Trasee amenajate: da
Condiții de vizitare: conform programului de vizitare

Istoria cetății Făgărașului începe în sec. al XIV-lea, însă în urma efectuării unor cercetări arheologice s-a constatat că pe locul actual, exista înainte o fortificație de pământ, despre care s-a aflat că ar fi fost ridicată în sec. al XIII-lea, însă distrusă de focurile unui incendiu puternic în sec. al XIV-lea.

Cetatea Făgărașului a fost pentru prima dată menționată documentar în anul 1455, sub denumirea de ,,castelan”. În anul 1456, apare menționată într-un document adresat de Iancu de Hunedoara brașovenilor sub formula ,,cetatea noastră Făgăraş”.

La sfârșitul sec. al XIV-lea, domnitorul László Kán ordonă ridicarea unei fortificații de lemn, în care și va locui. Ulterior, în timpul domniei lui Majláth István, fortificația de lemn trece printr-un proces de reconstruire parțială, începând cu anul 1539, construcția de lemn fiind înlocuită cu piatră și cărămidă. Fortificația avea incintă de formă patrulateră, cu patru turnuri și bastioane la colțuri, iar pe latura de est un turn de avanpost de tip baricadă. Întregului complex i s-a adăugat un șanț de apărare și un val de pământ, însă aspectul actual este căpătat în sec. al XVII-lea, perioada de glorie a acestei fortificații.

În anul 1541, cetatea Făgărașului intră în proprietatea ereditară a principilor Transilvaniei, ca urmare a scindării Regatului Feudal Maghiar, când Transilvania devine Principat autonom sub suveranitate otomană. La sfârșitul anului 1599, cetatea și domeniul Făgărașului se aflau în proprietatea domnitorului Mihai Viteazu, aici stabilindu-se familia. Însă, cetatea a fost utilizată și din punct de vedere militar, în special datorită așezării sale strategice, astfel că în aprilie 1600 aici s-au adunat oștile înainte de a porni în campania din Moldova, precum și în toamna anului 1600, când s-au regrupat după înfrângerea de la Mirăslău.

Începând cu sec. al XVII-lea cetatea Fărașului își începe perioada de glorie, când devine reşedinţă a principilor Transilvaniei şi centru politico-administrativ al domeniului Făgăraș. Așadar, trece prin diverse lucrări de reconstrucție și restaurare. Una dintre acestea a fost dublarea, prin interior, a zidurilor exterioare de pe latura de nord și de sud, ajungând să aibă 8 metri grosime, acțiune care s-a petrecut în timpul lui Gheorghe Rackozi I(1631-1648). Alte modificări realizate au fost construirea clădirii corpului de gardă pe jumătatea nordică a laturii de est și lărgirea și umplerea cu apă a șanțului de apărare din jurul cetății.

La sfârșitul sec. al XVII-lea, cetatea mai trece prin câteva lucrări de reparații și întreținere care nu aduc modificări semnificative fortificației. Anul 1696 reprezintă un punct de cotitură în istoria Făgărașului, deoarece devine proprietate a Coroanei Habsburgice și este transformată în garnizoană, fapt ce a însemnat începutul declinului cetății, treptat pierzându-și din strălucirea și măreția de altădată.

Începând cu sfârșitul sec. al XVII-lea, va avea diverse întrebuințări. Între anii 1918-1948, este folosită ca și garnizoană de armata română, între anii 1918-1923, ca și lagăr pentru rușii albi, iar între anii 1948-196, ca și închisoare pentru deținuții politici ai “gulagului” românesc, fiind supuși unor torturi inimaginabile.

Începând cu anul 1965, cetatea Făgărașului, în urma unui proces de renovare și amenajare, adăpostește Muzeul Țării Făgărașului, cu un patrimoniu de 20 de colecții (arheologie, arme, numismatică, carte veche, artă decorativă și plastică, ceramică populară, icoane pe sticlă, arta lemnului etc).

Din anul 2012, 27 aprilie, în fiecare zi, la ora 15:00, turistul poate admira cum se făcea cândva, în sec. al XVII-lea schimbarea gărzii.

Preț intrare	Orar de vizită
Adulţi: 10 RON Elevi,studenţi,pensionari: 5 RON Taxă foto: 20 RON Ghid Individual: 10 RON Taxă filmare: 40 RON Taxă autoghid: 10 RON	Luni: Închis Marţi – Vineri: 8:00 – 18:00 (Vara) 8:00 – 17:00 (Iarna) Sâmbătă – Duminică: 9:00 – 17:00
Date de contact: Strada Piaţa Mihai Viteazul nr. 1, localitatea Făgăraş, judeţ, Braşov, nr. telefon: 0268.211.862.

Cetatea Făgărașului

Related Posts

Statuia „Sfânta Treime”

Castelul Daniel din Talisoara

Castelul de Apă

Lasă un răspuns Anulează răspunsul