De ce să vezi acest obiectiv?
Pentru că este o cetate dacică spectaculoasă, parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO.
- Este în Luncani, Județ Hunedoara
- Construit în sec I î.Hr
- Altitudine: 823 metri
- Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
Cetatea de la Piatra Roşie este una dintre cele şase cetăţi dacice din Munţii Orăştiei şi avea rolul de a apăra Sarmizegetusa Regia…
- Ctitor/Autor: dacii
- Cod monument Istoric: HD-II-m-A-03200
- Trasee amenajate: nu
Cetatea dacică, ştiută sub numele de Luncani – Piatra Roşie, controla accesul spre Grădiştea de Munte dinspre Valea Streiului. Piatra Roșie este amplasată pe dealul cu acelaşi nume din Munții Şureanu, la o altitudine de 823 de metri. Platoul pe care a fost construită cetatea este înconjurat de prăpastii, singura cale de acces fiind din est. Numele cetăţii a fost dat deoarece toate celelalte cetăţi dacice au fost ridicate din calcar alb, iar zidurile acesteia au fost înălţate din piatră roşie. Cetatea a funcţionat între secolele I î.Hr şi I d.Hr, când a fost distrusă de romani. Cetatea era ridicată din piatră şi avea cu dublă fortificaţie.
Cetatea avea iniţial o formă patrulateră cu laturile de 102 x 45m. Zidurile au fost construite din piatra de talie (murus Dacicus). Avea patru turnuri, dispuse pe colţuri, iar al cincilea pe mijlocul laturii răsăritene, care avea rol de poartă de intrare. Pe aici trecea un drum lat, pavat cu lespezi de piatră, flancat cu trei turnuri de pază. În interiorul incintei se afla o construcţie de lemn ale cărei baze de piatră s-au păstrat integral. Construcţia era tencuită cu lut pe nuiele, compusă din două încăperi. Mai mult, aici exista şi o cisternă săpată în stâncă pentru captarea apei necesare garnizoanei.
La intrarea în prima incintă exista o scară de calcar, lată de 2,5 metri, care era mărginită de o balustradă.
Pe coasta estică a dealului, există o a doua incintă, constituită din ziduri din piatră mai târziu, în secului I. d.Hr. În interiorul celei de-a doua incinte a fost observat traseul unui drum antic, pavat cu piatră. Laturile celor două incinte erau unite prin latura de vest a primei incinte, fiind construită din ziduri de piatră şi pământ. Grosimea zidului era de 1,5-2 metri. În interiorul incintei erau mai multe terase special amenajate pentru locuire. În urma cercetărilor arheologice, aici s-au descoperit o sabie din fier (de origine celtică), învelişul unui scut de paradă din fier forjat, cu reliefuri reprezentând un bour în medalion, un candelabru din bronz cu trei braţe şi un bust din bronz reprezentând-o, probabil, pe zeiţa Bendis.
Lângă fortificaţie există urmele a două sanctuare, formate din aliniamente de baze de coloane din piatră (plinte).
Cetatea de la Piatra Roşie a fost lăsată în paragină. Deşi există intenţia amenajării, există multe obstacole birocratice din cauza administraţiei sub care intră teritoriul: ea se află sub jurisdicția Primăriei Boșorod, a Consiliului Județean Hunedoara, a Ministerul Culturii – prin direcția județeană de resort -, a Administrației Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina și a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, de la Cluj. Primăria Boșorod are intenția să asfalteze calea de acces spre cetate, dar nu dispune de banii necesari și așteaptă pentru aceasta o alocare guvernamentală.
Accesul la cetate se face din Boşorod, pe drumul care urcă o vreme pe Valea Luncanilor, după care coteşte brusc spre stânga. Există indicatoare. La un moment dat eşti nevoit să laşi maşina (dacă nu ai un 4×4) şi să urci pe jos, prin pădure, aproximativ 45 de minute, până în vârful dealului. Drumul, destul de abrupt, îţi va da satisfacţia de a cuceri cetatea.
