- Este în Popeşti, Județul Giurgiu
- Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
- Origini: geto-dacice
Cetatea Argedava din satul Popeşti este o frumoasă mărturie a civilizaţiei geto-dacice şi, se presupune, adăpostul unor uriaşi de patru metri înălţime…
- Cod monument istoric: GR-l-s-A-14816
Cetatea Argedava sau Sargedava era considerată reşedinţa regelui Burebista (capitală a Marelui Stat Dac). Era situată pe teritoriul actual al satului Popeşti, lângă localitatea Mihăileşti din judeţul Giurgiu. Rămăşiţele acesteia alcătuiesc, în prezent, o rezervaţie arheologică.
Cercetările din acest domeniu au scos la lumină vestigii reprezentative pentru colibele, vetrele de foc, uneltele, depozitele de grâne din acele vremuri. S-au mai descoperit calendare solare şi, se bănuieşte, scheletele a 80 de uriaşi, de aproximativ 4 metri înălţime. Experţii consideră că Cetatea Argedava a fost clădită pe o terasă, dominînd Valea Argeşului. Era apărată de bălţile din luncă şi de trei şanţuri transversale, implicit de un val de pământ.
Primul sector al cetății, din vârful promontoriului, a fost un sit rezidențial (o acropolă) căruia îi urmează o zonă destinată locuințelor, despre care există indicii că prezenta un aspect modest. Al treilea sector ar fi fost un loc de refugiu pentru populație, în caz de pericol iminent.
Acropola era formată din mai multe camere, printre care și un dom cu orientare SE-NV. Edificiul a fost un loc format din mai multe vetre, dintre care una dintre acestea era decorată cu simboluri religioase. Celelalte încăperi erau folosite în scop domestic (o debara cu vase în care se păstrau alimente, o cameră ce adăpostea un cuptor de mari dimensiuni, o sală unde s-ar fi aflat un război de țesut). Această structură ar fi avut pereți din teracotă și ar fi fost acoperită cu țigle, elemente întâlnite la numeroase construcții de tip dava, din secolul al II-lea î.e.n.
Alte investigații au adus la lumină un număr mare de căni din lut ars, cu decorații în relief după modelul celor elenistice, monede de factură geto-dacică, dar și străine, (dinari de argint republicani, monede din Mesembria, Apollonia, Amisos, bucați de drahme din Dyrrhachium, Tassian, în original, dar și imitații).
La aproximativ un kilometru sud-vest de acropolă se aflau 12 tumuli, dintre care numai patru au fost cercetați până acum. Fiecare dintre aceștia conțineau un mormânt de incinerare aparținînd unui războinic și, în general, unei căpetenii mari. Incinerarea s-ar fi făcut pesemne la baza tumulului, iar rămășițele funerare amestecate cu pământul și depozitate într-un mormânt. Printre armele găsite în spațiul tumulilor se numără și spade La Tene, pumnale curbate, vârfuri de lănci, cămăși de zale, părți din scuturi de bronz. S-au identificat și podoabe, respectiv agrafe de metal, inele și ornamente pentru hamuri.
De o parte şi de alta a fortificației se ridicau alte şapte cetăţi getice legate între ele printr-un tunel subteran. Printre cei care au cercetat vestigiile istorice din satul Popeşti se numără şi istoricul român Vasile Pârvan.
