- Se afla pe teritoriul Clujului de astăzi, Județul Cluj
- Construită în perioada medievală
Cetatea medievală a Clujului a fost, la fel ca oraşul actual, o fortificaţie şi o aşezare urbană impunătoare şi unică în zonă …
- Cod monument Istoric: Orasul antic si medieval: CJ-I-s-B-06921
- Trasee amenajate: da
Prima atestare documentară a unei aşezări pe teritoriul oraşului Cluj de astăzi, a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu care a menţionat aici cetatea din timpul Daciei romane, unul dintre cele mai însemnate teritorii ale provinciei, cu numele de Napuca. La scurt timp după cuceririle romane din 101-102, 105-106 este construită cetatea Napoca. Aşezarea urbană se afla pe malul drept al râului Samus.
Romanii i-au stabilit cetăţii drept hotare Canalul Morilor şi Pârâul Ţiganilor, care trece prin Grădina Botanică şi se vărsa, la vremea respectivă, în Canalul Morilor.
Mai exact, cetatea Napoca era mărginită la vest de Pârâul Ţiganilor, la nord se oprea la Canalul Morilor, la sud pe străzile actuale Napoca şi Bulevardul Eroilor, iar la est pe zona străzilor actuale David Francisc şi Janos Bolyai.
În epoca medievală, în 1405, împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg a acordat Clujului rangul de Oraş Liber Regesc, scoţîndu-l de sub autoritatea voievodului Transilvaniei. Din acest moment, Clujul s-a dezvoltat ca centru pentru producţia şi schimbul de mărfuri. Populaţia oraşului era formată din saşi, secui, români, într-o mai mică măsură.
S-a început construcţia zidurilor, bastioanelor, turnurilor de apărare, lucrări ce au durat până la finalul secolului al XVI-lea. Suprafaţa cetăţii era de 45 de hectare, delimitată de Pârâul Ţiganilor la est, la nord până la străzile actuale Potaissa, Mihail Kogălniceanu şi Avram Iancu. La est, cetatea urma linia străzii Baba Novac şi continua în partea nordică tot de-a lungul Canalului Morilor.
Pentru ridicarea zidurilor s-au folosit blocuri mari din piatră, ziduri proiectate cu metereze, contraforţi de întărire şi creneluri (artificii rar întâlnite în zonă).
Poarta de vest şi Turnul Podului au fost construite între anii 1470 – 1507 . Alte lucrări importante au fost efectuate între 1515 şi 1525, iar acestea au fost sprijinite şi de autorităţi, un edict din 1571 emis de regele Ludovic al II-lea scutindu-i pe clujeni de taxe pentru eforturile lor de întărire a apărării oraşului.
În Cetatea Medievală a Clujului existau în total aproximativ 20 de turnuri şi porţi întreţinute pe timp de pace şi apărate pe timp de război de reprezentanţii breslelor meşteşugăreşti, ale căror nume zidurile le şi purtau. Acestea erau: Bastionul Croitorilor, ridicat în sec. XVI-XVII, (existent şi astăzi), Bastionul Tăbăcarilor, Bastionul Zidarilor, ridicat în sec. XVI-XVII, demolat în 1810, Bastionul Curelarilor, ridicat în sec. XVI-XVII, demolat în 1817, Turnul de Poartă din Strada Turzii, ridicat în sec. XV, demolat în 1841, Bastionul Postăvarilor, ridicat în sec. XVI, Bastionul Tâmplarilor, ridicat în sec. XVI-XVII, demolat în 1880, Bastionul Pantofarilor, existent şi astăzi, Bastionul Fânului (zis şi al Cizmarilor), ridicat în sec. XV, demolat în 1831, Turnul de Poartă din Strada Mănăşturului, zis şi Turnul Cojocarilor, ridicat în 1476, demolat în 1843, Bastionul Fierarilor, ridicat în sec. XV, demolat în 1796, Bastionul Aurarilor, ridicat în sec. XV, demolat în 1859, Poarta Apei, Turnul de Poartă din Strada Podului, ridicat în 1477, demolat în 1868, Turnul Lăcătuşilor (sau Turnul de pe Strada Săpunului), zis şi Turnul Pompierilor, ridicat 1574, existent şi astăzi, Bastionul cu creneluri italiene, Bastionul Rotund, Turnul de Poartă din Strada Ungurilor, ridicat în sec. XV-XVI, demolat în 1872, Bastionul Olarilor, Turnul de Poartă din Strada de Mijloc, ridicat în 1449, demolat în 1850.
Dintre acestea, două construcţii se păstrează în bună stare şi astăzi: Bastionul Croitorilor şi Turnul Lăcătuşilor. Bastionul a fost reconstruit în perioada principelui Gabriel Bethlen, când a ajuns la forma actuală. Între anii 2007-2009 construcţia a fost restaurată şi refuncţionalizată, iar în prezent găzduieşte Centrul de cultură urbană, o cafenea la subsol, o sală de conferinţe şi spaţii expoziţionale.
Turnul Lăcătuşilor a fost folosit până la începutul secolului XX de către pompieri pentru a supraveghea oraşul. Ulterior a găzduit Muzeul Pompierilor, care astăzi nu mai funcţionează.
Dacă vă hotărâţi să vizitaţi Cetatea Clujului, nu uitaţi să verificaţi vremea Cluj.
