Cazinoul din Vatra Dornei

Cazinoul din Vatra Dornei a fost ridicat de către împăratul Franz Joseph al Austriei, special pentru turiştii ce veneau aici la băi…

Cazinoul din Vatra Dornei a fost ridicat de către împăratul Franz Joseph al Austriei, special pentru turiştii ce veneau aici la băi…

 

Cazinoul din Vatra Dornei, numit şi Cazinoul Băilor sau Pavilionul Central al Băilor, a fost ridicat la intervenţia primarului Vasile Deac (1875-1902), care l-a convins pe împăratul Franz Joseph al Austriei de necesitatea construirii unui cazino pentru turiștii veniți la băi, în special vienezi. Terenul pe care a fost ridicată clădirea era o pădure în proprietatea comunei. Pădurea a fost defrişată pentru viitoarea construcţie. Banii pentru ridicarea monumentului au provenit din chetă publică, la care a contribuit însuși împăratul Franz Joseph, şi din împrumutul la o bancă vieneză. Arhitectul vienez Peter Paul Brang a conceput proiectul, iar în anul 1896 au început lucrările de construcţie.  În 1898, cazinoul era gata: construit în stil eclectic, cu unele note ale Renașterii germane, semăna cu Cazinoul din Baden. Inaugurarea oficială s-a făcut la un an, pe 10 iulie 1899.

 

 

Cazinoul era împărţit în mai multe speţii cu diferite funcţionalităţi: o sală de teatru, o bibliotecă, un restaurant, o cofetărie, spații de utilitate publică. Totul caracterizat de stil şi eleganţă, înăuntru se aflau trei policandre de cristal de Murano cu lumânări, apoi cu becuri.

Cazinoul a devenit faimos, trecându-i pragul împăratul Franz Joseph, arhiducele Franz Ferdinand, dar și personalități românești precum Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Corneliu Zelea Codreanu, generalul Gheorghe Argeșanu, Nichifor Crainic, A.C. Cuza, generalul Ion Antonescu, Emil Bodnăraș, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc, Zaharia Stancu, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Chivu Stoica. 

 

După Unirea Bucovinei cu România (1918), cursul istoriei Cazinoului s-a schimbat. El a intrat în reconstituirea Fondului Bisericesc al Bucovinei, în contul reparațiilor de război pe care Austria a fost nevoită să le plătească României. În 1936, clădirea a intrat în reamenajare: scena a fost modificată, iar în spatele cazinoului s-a făcut o terasă. Odată cu venirea  celui de-al doilea război mondial, cazinoul a devenit spaţiu folosit de armatele germane în scopuri militare. Când armatele s-au retras în 1944, au lăsat în urmă mari distrugeri interioare. Aşa că, în primăvara lui 1945, cazinoul a intrat în reparaţii pentru a deveni, în timpul regimului comunist, club muncitoresc și centru al stațiunii balneare. În această clădire se țineau ședințe de partid sau întâlniri sindicale, dar și campionate naționale de șah.

 

 

Deteriorându-se, în 1987, Ceauşescu a aprobat renovarea lui. S-ar refăcut structura de rezistenţă şi s-a reconfigurat tot perimetrul din vecinătate. Se spunea că Ceauşescu şi-ar fi dorit să petreacă revelionul din 1990 aici. Dar Revoluția din decembrie 1989 a surprins șantierul în plină activitate şi s-au furat candelabre, marmura de Carrara, cristaluri şi căzi de cupru. Lucrările nu au mai fost continuate din lipsă de fonduri și ca urmare a schimbării repetate a proprietarilor. Cazinoul a trecut de la societatea Dorna Turism SA, la Consiliul Local, care nu a ştiut sa folosească bine fondurile alocate de Ministerul Culturii şi Cultelor pentru refacere. În ianuarie 2003, clădirea a intrat în posesia Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, care l-a revendicat. La acel moment, edificiul ajunsese deja o ruină. Nici Arhiepiscopia nu s-a ocupat mai bine de el, aătând un dezinteres total şi lăsându-l aşa. A declarat că nu există fonduri şi ca acestea ar putea să provină din exploatarea celor 190.000 de hectare de pădure pe care Biserica le revendică statului, în cadrul unui proces care a fost deschis din aprilie 2001.

 

 

Adresa: str. Republicii nr. 5, Vatra Dornei, Suceava.