Catedrala Greco-Catolică

Este în Lugoj, Judeţul Timişume judet
Construit în 1843-1851
Poartă Hramul Pogorârii Sfântului Spirit la Rusalii
Deschis turiştilor fără taxă de vizitare.

Catedrala Greco-Catolică din Lugoj este biserica cu cele mai frumoase picturi din această zonă a Europei şi este prima biserică română unită eliberată după 41 de ani de la decretul comunist…

Cod monument Istoric:
Condiţii de vizitare: îmbrăcăminte adecvată vizitării unui lăcaş de cult
Sărbătoare anuală: Pogorârea Sfântului Spirit la Rusalii, Ziua Mondială a Bolnavului (11 februarie)

Istoria bisericii începe în data de 11 iulie 1837, când Episcopiei Greco-Catolice din Oradea i s-a comunicat decizia privind ridicarea la Lugoj a unei biserici. La 30 octombrie 1843 a început construirea acesteia, iar în 1851, la 29 iunie s-a pus crucea. Catedrala a fost complet terminată şi înzestrată în anul 1868.

Pictura iniţială a fost făcută de pictorul Moritz Breyer şi a fost restaurată în 1929, de pictorul academic Virgil Simonescu. La restaurări, pictura a fost realizată în tehnică tempera după reţetele unei fabrici de profil din Germania. Aceasta a recomandat o reţetă greşită, dar restauratorii au realizat acest lucru mult prea târziu. Din cauza erorii, s-au luat diferite măsuri de protecţie, prin aerisire, ventilare şi evitarea fumului, însă, din 1950, degradarea nu a mai putut fi împiedicată, accelerându-se din cauza condensului, frigului şi mucegaiului. Vopseaua s-a macerat şi s-a exfoliat.

În toamna anului 1948, prin Decretul comunist, o comisie aflată sub coordonarea prefectului de Severin a preluat sediul Episcopiei Greco-Catolice şi catedrala.

După mai bine de 40 de ani, la 21 ianuarie 1990 aceasta a fost restituită, fiind prima Catedrală episcopală retrocedată în România. Acest act a avut loc prin bunăvoinţa I.P.S.S. Dr. Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, care, după evenimentele din decembrie 1989, a fost decis ca bunurile şi lăcaşurile confiscate abuziv în 1948 de la Biserica Greco-Catolică, să revină posesorilor de drept, Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, de Lugoj.

Catedrala Greco-Catolică

Între anii 1990-1995 încep lucrările de restaurare, iar între anii 1998-2000 se recondiţionează pictura. Lucrările de restaurare au avut în vedere reapraţiile la acoperiş, la turn şi la pereţii exteriori, introducerea instalaţiei de încălzire centrală şi mobilarea cu bănci, repararea şi modernizarea sacristiei.

Între anii 1998-2000, artişti pictori restauratori Ludovic Miltaller şi Ludovic Miltaller jr. s-au ocupat de opera monumentală de artă pe care o vedem astăzi, redând în acest fel patrimoniului opera marelui profesor Virgil Simionescu. Dar, pentru aceasta, a fost necesară curăţarea şi recondiţionarea pereţilor, repictarea decoraţiunilor şi decoarerea cu foiţă de aur.
Tot atunci, lucrările au inclus placarea cu marmură albă a întregii podele a catedralei, iar de la uşa de la intrare până la masa altarului s-a realizat un covor de marmură roşie românească. De asemenea s-au restaurat iconostasul şi mobilierul.

Slujirea Catedralei Lugojului, după restaurare, s-a făcut la 29 aprilie 2001, de către I.P.S.S. Arhiepiscop Lucian Mureşan, Mitropolitul Banatului, cu ocazia vizitei în Eparhia de Lugoj a Excelenţei Sale Arhiepiscopul Jean-Claude Périsset.

Pictura catedralei este una dintre cele mai frumoase opere de acest tip din sud-estul Europei. Pe scurt, iată ce puteţi admira:
În biserică se află tablourile Sfinţilor Constantin şi Elena, în haine luxoase imperiale, cu coroană pe cap şi Sfinţii fără de argint Cosma şi Damian, cu cununi de lauri în mâini, tabloul închinării magilor, care aduc aur, smirnă şi tămâie Pruncului Iisus, aşezat pe genunchii Mamei Sale, avându-l alături pe Sfântul Iosif. Tot pe aceşti pereţi se regăsesc scene din viaţa Maicii Domnului şi a Sfântului Ioan Botezătorul, tabloul Sfintei Tereza a Pruncului Isus şi Fuga în Egipt a Familiei Sfinte.
În cupola care domină biserica este cea mai impunătoare pictură: Pantocratorul, aşezat pe un fond de aur. Sub cupolă se află desenaţi, în pandantive, cei patru evanghelişti.
Tot în naosul bisericii, dar în zona inferioară, îi putem admira cei patru mari profeţi: Ieremia, Ezechiel, Isaia şi Daniil, dar şi cele mai mari patri panouri din biserică ce reprezintă patru scene din Patimile lui Hristos, aşezate în ordien cronologică. Începe cu rugăciunea din Ghetsimani a Mântuitorului, pe care-L mângâie îngerul. Al doilea panou reprezintă trădarea lui Iuda prin sărutarea Mântuitorului, alături Sfântul Petru care taie urechea lui Malhus în faţa zbirilor şi a soldaţilor romani. În al treilea panou se contemplă scena dinaintea lui Pilat. Iar în panoul al patrulea este întruchipată Răstignirea pe Cruce.

Catedrala Greco-Catolică

În presbiteriu se remarcă tabloul graţios al Maicii Domnului cu Copilul Iisus în braţe. Tot aici, pe boltitura bisericii, există patru panouri cu scene din viaţa Mântuitorului: Predica de pe munte, Iisus pe mare, Învierea lui Lazăr, Iisus în biserică la vârsta de doisprezece ani. La mijlocul boltiturii tronează Sfânta Treime într-un medalion flancat de doi îngeri.
În vârful iconostasului, cu cele 29 de noi picturi, domină Crucea cu Maica lui Iisus şi Ioan de o parte şi de alta, la poalele ei. Dedesubt, se află în medalioane figurile lui Avraam, Ilie, Iosif, Iacob, Moise şi Eliseu, încadrându-l la mijloc pe Isus Hristos.
Lângă cele de mai sus, există alte şapte panouri cu scene din viaţa Mântuitorului ce reprezintă principalele sărbători din an ale lui Iisus: Învierea din morţi, Naşterea, Botezul, Intrarea în Ierusalim, Schimbarea la faţă, Înălţarea şi Pogorârea Spiritului Sfânt.
În altar, pe bolta absidei, este pictat hramul catedralei, Spiritul Sfânt în chip de porumbel într-o aureolă de curcubeu ţintă de patru îngeri. Mai jos, se regăseşte Maica Domnului, în haine imperiale, cu Pruncul în braţe. Tot în zona inferioară a pereţilor altarului este zugrăvită Cina cea de Taină.

În această catedrală se sărbătoreşte anual, pe 11 februarie, Ziua Mondială a Bolnavului, sărbătoare ce a devenit tradiţie pentru lugojenii greco-catolici, care vin să se roage pentru vindecare şi sănătate.

Catedrala Greco-Catolică