De ce să vezi acest obiectiv?
Pentru că este unul dintre cele mai importante castre, aici descoperindu-se cel mai mare tezaur în aur din ţară.
- Este în Hinova, Județ Mehedinţi
- Unitate geografică: Podişul Mehedinţi
- Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.
- Datare: 1976
- Origini: romane, tracice
Castrul de la Hinova este un punct arheologic deosebit, de aici recuperându-se un întreg tezaur de aur tracic…
- Cod monument istoric: MH-I-s-A-10076
- Trasee amenajate: nu
- Condiții de vizitare: acces dificil
La Hinova, pe malul Dunării, a existat un castru auxiliar făcut din zid de piatră, cu dimensiunile de 45 x 40 metri. Unitatea administrativă ce a fost în acest castru era Dacia Malvensis.
Hărţile istorice indică în România din antichitate o fortăreaţă romană la Hinova, acre a fost ridicată cel mai probabil la începutul secolului al IV-lea d.Hr. Fortăreaţa avea rol de apărare a graniţei din nord-estul imperiului, pe unde obişnuiau să invadeze barbarii. Fortăreaţa a reprezentat un punct de dezvoltare a unei aşezări omeneşti. Iar ruinele acesteia se pot observa şi astăzi, îngropate în pământ, lângă actuala localitate Hinova. Cercetările arheologice au început în anii ’70, când pe acel spaţiu trebuia să se construiască un edificiu, care ar fi distrus cetatea.
Cercetătorii au descoperit iniţial zidurile, groase de 1,40 – 1,50 m. Existau patru turnuri de colţ în formă aproape pătrată (3.70 x 3.95 m). Poarta era flancată de două turnuri dreptunghiulare şi se afla pe latura de sud a castrului. Poarta avea o deschidere de 3.65 metri. În mijlocul zidului de nord a fost descoperit un al şaselea turn. În interiorul cetăţii a fost scos la iveală un alt zid, de-a lungul incintei, cu temelia de piatră şi elevaţia de cărămidă. Tot în interior a fost găsită, simbolic, şi locuinţa comandantului.
Monedele descoperite în castru dau posibilitatea trasării istoriei acestuia: a fost ridicat în epoca primei tetrarhii (294-296) şi va fi distrusă în anii 378-379. A fost refăcută mai târziu şi va supravieţui până la începutul secolului al V-lea, când va fi distrusă de către huni, fapt dovedit de descoperirea unui fragment de cazan hunic.
În ziua de 30 iulie 1980, echipa de cercetători arheologi a descoperit, în timpul unor săpături arheologice sistematice efectuate în zona castrului roman de la Hinova, într-unul dintre cele 60 de morminte tracice aflate sub cetatea romană, o bogăţie. La săpături au participat localnici din comuna Hinova. Aşa s-a scos la suprafaţă un întreg tezaur, aflat într-un vas de lut, în urma unor săpături arheologice sistematice.
Tezaurul de la Hinova este format din peste 9.639 piese. Spre deosebire de majoritatea tezaurelor, descoperite întâmplator, acesta a fost recuperat în totalitate prin cercetări arheologice, sub directa supraveghere a specialiștilor. Tot tezaurul cântărește cinci kilograme și este cel mai mare tezaur preistoric descoperit în România, atât din privinţa greutăţii, cât şi al numărului de obiecte. În privința originii, se crede că tezaurul datează de la sfârșitul mileniului al II-lea înaintea erei noastre.
Tezaurul este compus din 14 brățări diferite ca model și greutate, 92 pandantive, 762 mărgele, 8.765 paiete, o diademă de aur, 4 inele și multe alte obiecte, toate din aur. După analizele specialiştilor, au ajuns la concluzia că piesele au fost lucrate în anul 1150 î.Hr chiar de către populaţia din zonă. Acest fapt dovedeşte gradul ridicat de dezvoltare a dacilor, ţinând cont că era perioada sfârşitului epocii bronzului şi începutul epocii fierului.
De când a fost descoperit tezaurul, castrul a fost lăsat în paragină. Acum, face parte dintr-un proiect de conservare şi punere în valoare. Obiectivul istoric se pare că va primi finanţare, făcând parte din Programul Naţional de Restaurare. Lucrările sunt programate pentru anul 2014.
Acces: nu există un drum de acces până la castru, trebuie să mergi pe câmpurile ţăranilor, la pas.
