Castrul roman de la Bumbesti Jiu

• Este în Bumbeşti Jiu, Judeţul Gorj
• Unitate geografică: Subcarpaţii Getici
• Deschis turiştilor fără taxă de vizitare.
• Datare: secolele II – II
• Origini: romane

Castrele romane de la Bumbeşti Jiu sunt o mărturie de aproape 2000 de ani a modului în care romanii trăiau şi luptau…

• Trasee amenajate: nu
• Conditii de vizitare: parţial

La Bumbesti Jiu cercetătorii arheologi au descoperit trei castre romane, două terme, aşezari civile şi ateliere. Ele nu sunt populare, deoarece administraţia locală nu a investit până acum în această zonă pentru restaurarea şi conservarea siturilor arheologice.

Cele trei mari mărturii romane sunt încă nescoase la suprafaţă complet, însă sunt marcate corespunzător. Pe lângă aceste ziduri ale castrelor, au mai fost recuperate obiecte ce astăzi sunt expuse în Secţia de Istorie a Muzeului Judeţean Gorj din Târgu Jiu. Obiectele descoperite sunt: partea superioară a unui coif de soldat roman, bucăţi de amorfe, un cuptor de ardere a ceramicii, arme, mozaic şi o colecţie de monede de argint.

Primul castru roman de la Bumbeşti Jiu se află pe malul drept al Jiului și datează de la începutul secolulului al II-lea, din perioada războaielor de cucerire a Daciei, fiind un castru de marș. Este cunoscut şi sub numele de Castrul Porceni-Pleşa. În trecut au fost desfăşurate câteva săpături şi s-au găsit fragmente de arme. Acum, în interiorul castrului se creşte porumb, au fost construite câteva case, iar aceste lucruri împiedică bunul curs al unor săpături arheologice. Castrul a avut şi are mult de suferit din cauza nepăsării oamenilor.

Al doilea castru roman e află pe malul stâng al Jiului şi este construit din pământ şi lemn. Avea rolul principal de a apăra și asigura intrarea în defileul Jiului. Mai este cunoscut şi după denumirea Castrul Vârtop. Castrul și-a luat denumirea după pârâul cu același nume ce trece pe lângă el.
Castrul a fost construit și folosit între cele două războaie de cucerire a Daciei de către romani (101-102 și 105-106), după care a fost abandonat. Lângă castru s-au găsit urme ale unei așezări civilă. Misiunea acestui castru era de a supraveghea drumul roman ce pleacă de la Bumbești prin Porceni peste munți, prin Pasul Vâlcan spre Sarmisegetuza. Romanii și-au ridicat castrele în apropierea celor mai însemnate puncte strategice ale dacilor, în special în locurile cu turnuri de pază și sanctuare.
Castrul de la Vârtop, măsoară 126 m × 115 m și a fost cercetat prin sondaje de Tocilescu, Polonic, Florescu și Bujor, care au scos la iveală cărămizi și țigle romane. Are un val de pământ lat de 14m și înalt de 0.50 m – 2 m, un șanț adânc de 0.50 m și lat de 11 m. Arheologii au găsit aici urme de ceramică, un vârf de lance, piroane de fier și trei monede din secolul al II-lea. Au mai scoase la iveală terme romane, un atelier de sticlărie şi un atelier de fierărie. Se pare că acest castru a încetat să mai fie folosit de îndată ce se ridicase cel de la Bumbești, la o distanță de 800 metri spre sud.
Deşi a fost declarat monument istoric, construcţia a fost distrusă în cea mai mare parte de calea ferată Târgu-Jiu – Petroșani și de gropile unei cărămidării, iar astăzi este ameninţat de construcţiile din zonă. Castrul este la 35 de metri vest de șoseaua Târgu Jiu – Petroșani.

Cel de-al treilea castru roman de la Bumbeşti Jiu este Castrul de Piatră Bumbeşti Jiu Gară, a fost construit inițial dintr-un val de pământ iar mai apoi, în anul 201, s-au ridicat ziduri de piatră. Avea rolul de a apăra și asigura intrarea în defileul Jiului. Castrul a fost cel mai bine conservat din toate cele trei, beneficiind şi de câteva lucrări de restaurare. Acum se mai poate vedea doar latura de est (167 de metri) și parțial latura de sud (88 de metri). Aici s-a descoperit o inscripție dedicată împăratului roman Caracalla. Cercetările arheologice desfășurate în anul 2002 în interiorul castrului au scos la iveală un tezaur roman imperial alcătuit din 92 de monede de argint, care acoperă o perioadă de aproape 50 de ani. Monedele sunt păstrate în depozitul Muzeului de Istorie, fiind expuse nişte copii fidele, deoarece valoarea lor este prea de mare.

Săpăturile arheologice de la castrele romane nu au fost complexe, deci există posibilitatea ca în interiorul şi în jurul fortificaţiilor să fie găsite mai multe obiecte.

Pentru restaurarea sitului arheologic, guvernul a alocat, în noiembrie 2011, suma de  600.000 de euro. Planurile de restaurate includ reconstituirea porţilor, zidurilor şi interioarelor, băilor romane din apropierea castrului, barăcior militare şi realizarea unui muzeu al castrului Aşa, acest obiectiv va fi pus în valoare din punct de vedere turistic şi ştiinţific.