- Este in Râşnov Judeţul Braşov
- pe terasa mijlocie a râului Bârsa
- Deschis turistilor fără taxa de vizitare.
- Datare: Fortificaţia a fost descoperită încă din 1856 de către M. J. Ackner
- Origini: dacice şi romanice.
Castrul roman Cumidava se află pe terenul agricol al oraşului Râşnov şi păstrează atât mărturii ale civilizaţiei romane, cât şi ale celei dacice…
- Trasee amenajate: da
- Conditii de vizitare: însoţiţi de un ghid.
Mai exact, situl arheologic este amplasat pe terasa mijlocie a râului Bârsa, la aproximativ 4 km în NV de oraşul Râşnov.
Suprafaţa castrului, inclusiv zona şanţurilor, însumează 2 hectare. Fortificaţia a fost descoperită încă din 1856 de către M. J. Ackner, însă primele cercetări sistematice au fost efectuate mult mai târziu, de către Mihail Macrea, în anul 1939.
Săpăturile arheologice, dar şi toponimul atestă faptul că, înaintea înfiinţării castrului roman, în acelaşi spaţiu a existat o aşezare dacică, Comidava, a dacilor cumidavens. S-au descoperit o mare diversitate de materiale romane provenite din centrele italice, dar şi o mare cantitate de ceramică ce aparţinea dacilor. Prezenţa pieselor de origine dacică demonstrează o altă ipoteză, că în castru sau foarte aproape de acesta locuiau şi daci, din rândul cărora ar fi fost recrutaţi soldaţi pentru armata romană. Pe lângă piesele din ceramică, au fost descoperite şi unelte din piatră, din fier, arme, podoabe, monede şi recipiente din sticlă.
În anul 1939, un grup de arheologi au descoperit în interiorul castrului şi o lespede dedicată împărătesei Iulia Mamaea, fixată în poarta pretoriană. Pe lespede se putea citi inscripţia Cumidava. Cele două fragmente din inscripţie sunt astăzi la Muzeul Judeţean de Istorie din Braşov.
Din descoperiri, s-a constatat că fortificaţia de la Cumidava a fost construită în trei faze:
– faza I: construirea castrului dintr-un val de pământ, cu palisadă de lemn, de formă dreptunghiulară. Castrul era fortificat cu un vallum format dintr-un val de pământ de 10 metri grosime şi 2 m înălţime şi un şanţ de apărare cu o deschidere de 3,50 metri şi 2 metri adâncime pe laturile de NV şi SV.
– în faza a doua, castrul a fost extins şi întărit cu ziduri de piatră, fiind singurul castru de piatră cunoscut în Ţara Bârsei. Avea formă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite şi aceeaşi orientare ca şi în faza precedentă. Era fortificat cu unul până la trei şanţuri de apărare, dintre care unul era inundat cu apă, iar al doilea era prevăzut cu pari ascuţiţi ce împiedicau accesul la zidul exterior. La colţuri existau turnuri de apărare de formă trapezoidală, iar porţile de acces erau flancate cu turnuri dreptunghiulare.
Accesul pe metereze se făcea pe rampele înclinate şi pe scări.
– în ultima etapă, porţile şi porta praetoria au fost consolidate, alte clădiri au fost reconstruite sau reparate şi este posibil să fi existat şi o aşezare civilă locuită de meşteşugari, negustori sau veterani.
Se consideră că fortificaţia romană a fost construită la începutul stăpânirii romane, pentru a fi supravegheate căile de păstrundere peste munţi în ţara Bârsei.
Demantelarea zidurilor castrului în unele locuri şi lipsa prăbuşirilor în alte locuri demonstrează că romanii, la părăsirea castrului nu au distrus în întregime zidurile, dar se mai dovedeşte şi faptul că fortăreaţa militară antică a fost sursă de materie primă în epoca medievală şi modernă pentru ridicarea aşezărilor din apropierea castrului, precum Vulcan sau Râşnov.