De ce să vezi acest obiectiv?
Pentru că este un castru ce a avut rol important, de a apăra aşezarea Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
- Este în Veţel, Județ Hunedoara
- Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
- Datare: 1980
- Origini: dacice, romane
Micia reprezintă o aşezare romană dezvoltată în jurul unui castru mare, având o mare importanţă în trecut…
- Trasee amenajate: da
- Condiții de vizitare: oricând
Aşezarea Micia, astăzi Veţel, se întinde în partea din stânga a Mureşului, în dreptul termocentralei Mintia. A fost o importantă aşezare romană, una dintre cele mai cunoscute aşezări antice de pe teritoriul Daciei Traiane şi întemeiată în jurul castrului ridicat în secolul I. Din secolul al II-lea, a devenit un oraş cu grad înalt de urbanizare, cu rețea stradală ortogonală, edificii publice monumentale (terme, amfiteatru etc) și un port la Mureș (amenajat cu cheiuri din zidărie de piatră).
Aici se află o aşezare aparţinând culturii Wietenberg. Aşezarea romană îşi are originea numelui în anticul dacic „Marisia, Marisus, Micia, toponim geto-dacic. A fost un castru auziliar, cu zid de piatră, iar unităţile prezente aici potrivit dovezilor arheologice, au fost Legiunea a IV-a Flavia Felix, Cohorta a II-a Flavia Commagenorum sagittaria, Ala I Augusta Ituraeorum sagittaria, Ala I Hispanorum Campagonum, Numerus Maurorum Micensium. Întreaga aşezare a funcţionat până în secolul al V-lea.
La cercetările din anul 1840, în ruinele aşezării s-a descoperit un altar votiv datând din sec. II-III e.n., care contribuie la punerea în lumină a modalităților de administrare ale salinelor în Dacia romană: pe inscripţia gravată pe altar scria „pentru sănătatea lui Publius Aelius Marus al pășunilor și salinelor, cu bucurie a îndeplinit promisiunea”.
Săpăturile au scos la iveală castrul, un amfiteatru militar, terme, portul şi punctul vamal, edificii, un grup de cuptoare de ars ceramică şi un lot de peste 250 de inscripţii litice. Aşezarea s-a extins la est şi sud de castru şi a avut 25 de clădiri, distruse în mare parte de lucrările efectuate în timp. Alte cercetări sistematizate s-au mai întreprins în anii ’70, apoi în anii 2000 şi au reuşit să scoată la iveală multe repere cronologice pentru castru, dar şi pentru aşezarea civilă.
Mai mult, s-au descoperit şi două necropole, care deserveau aşezarea, dar şi temple. Templele identificate sunt Iuppiter Hierapolitanus şi Dii Mauri, iar cele doar atestate sunt: Sol Invictus, Isis, Hercules şi Nemesis. Tot în aceste zone au fost identificate şi simboluri paleocreştine.
Tezaurul scos la iveală din aşezarea romană a fost impresionant, constând în peste 2.000 de denari imperiali din argint. Alte descoperiri importante au fost: figurine de bronz, obiecte de uz gospodăresc, sute de monede, o trusă medicală, podoabe.
După ce romanii s-au retras, castrul de aici îşi pierde din importanţă, ajungând pentru câteva secole în uitare. În Evul Mediu, ruinele încep să fie exploatate de localnici, ca într-o carieră, pentru blocurile de piatră şi de marmură. Monumentele Miciei găsite, au fost duse în biserici, castele sau gospodăriile locuitorilor. De exemplu, o stelă funerară a fost încastrată în pavajul din interiorul bisericii reformate din Mintia.
Turiştii care ajung aici, pot vedea şi astăzi ruinele termelor şi ale amfiteatrului. Nu există indicatoare, însă situl poate fi reperat cu uşurinţă, fiind vis a vis de Termocentrala de la Mintia.
