Castelul Huniazilor

• Este în Hunedoara, Județ Hunedoara
• Data finalizarii: Castrul vechi: secolul al XIV-lea
  A doua fază: secolul al XV-lea
  A treia fază: 1458-1480
  A patra fază: secolul al XVII-lea
  Ultima fază: secolul al XIX-lea
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Unul dintre cele mai importante monumente de artă feudală gotică din Europa, castelul Huniazilor (numit uneori şi castelul Corvineştilor) a fost construit de către Voicu, tatăl lui Iancu de Hunedoara, în secolul XIV pe locul unui vechi castru roman ce se află pe o stâncă, înconjurată de apele paraului Zlasti…

• Ctitor: Voicu Corvin
• Cod monument Istoric: HD-II-m-A-03344
• Condiții de vizitare: conform programului de vizitare

Numele castelului apare menţionat pentru prima dată în istorie în 1443 în documente privitoare la confirmări de privilegii, linii de moştenire a cetăţii, donaţii etc.

Înainte ca Voicu să demareze extinderea ei aici era o fortificaţie militară. După ce acesta a fost numit Guvernator al Ungariei, castelul a fost transformat în reşedinţă. Lucrările de construcţie continuă şi după moartea lui, sub supravegherea soţiei sale Elisabeta Szilagyi şi a lui Matei Corvin – fiul său, devenit ulterior rege al Ungariei. Momentul marchează de fapt desfiinţarea garnizoanei şi transformarea completă a castelului în reşedinţă. După ce Matei Corvin donează castelul lui Ioan Corvin, la Hunedoara se succed mai mulţi proprietari pentru scurte perioade de timp. Castelul trece în anul 1605 în posesia familiei Bethlen, care a adus elemente renascentiste castelului, construirea a încă două etaje pe latura de sud şi a unuia pe latura de nord. Castelul Huniazilor a suferit de-a lungul timpului mai multe incendii, fiind restaurat în 1870-1880, 1965-1970 şi 1993-1995.

Monumentul are un farmec aparte datorat stilurilor diverse de construcţie, a prezenţei unor inovaţii în plan militar si civil, precum şi vieţii tumultoase de curte care l-a animat vreme de peste 400 de ani. Accesul în castel se face pe un pod de lemn, susţinut de patru piloni masivi de piatră, plasaţi în albia pârâului Zlasti, lăsând în urmă curtea husarilor şi nişa ce adăposteşte statuia Sf. Ioan de Nepomuk, protectorul podurilor şi al trecererilor peste apă.

Castelul Huniazilor adăposteşte între zidurile sale numeroase vestigii remarcabile pe care timpul şi-a pus amprenta într-un mod aparte. Galeria şi donjonul – ultimul turn de apărare Ne boisa („Nu te teme”) ce cuprinde 5 niveluri, fiind prevăzut cu deschideri pentru arme de foc, precum şi Turnul Capistrano (după numele lui Ioan de Capistrano, un vestit călugăr de la curtea castelului) care cuprinde singurul şemineu gotic din cadrul acestui castel reprezintă câteva dintre cele mai semnificative părti ale construcţiei. Zidurile erau străjuite de turnuri circulare (Turnul Capistrano, Turnul Pustiu, Turnul Toboşarilor, Turnul Buzdugan) şi rectangulare, primele dintre acestea reprezentând o noutate pentru arhitectura militară a Transilvaniei secolului XV. Turnurile rectangulare erau construite ca puncte de apărare. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor, Turnul buzduganelor, Bastionul alb care servea drept depozit de bucate şi Sala Dietei, având medalioane pictate pe pereţi (printre ele se găsesc şi portretele domnilor Matei Basarab din Ţara Romanească şi Vasile Lupu din Moldova).

În aripa castelului numită Matia se mai desluşeşte destul de vag, o pictură referitoare la legenda cu corbul de la care se zice că îşi trag numele urmaşii lui Ioan de Hunedoara (Corvini). Se spune că prezenţa corbului (cu un inel în cioc) pe blazonul familiei Corvinilor este legată de o întâmplare trăită de Iancu de Hunedoara. Acesta primise de la tatăl său natural – Sigismund de Luxemburg – un inel de aur. Aflat într-o călătorie, inelul i-a fost smuls de un corb. Pasărea a zburat cu obiectul în cioc, însă Iancu ar fi reuşit să-l doboare şi să-şi recupereze bijuteria.          

Mai există o altă legendă în popor conform căreia fântâna din Castelul Huniazilor ar fi fost săpată trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă. Cei trei au trudit timp de 15 ani, dar nu au avut parte de libertatea promisă. Pe pereţii fântânii dăinuie o inscripţie, însemnand: „Cel care a scris această inscripţie este Hasan, care trăieste ca rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserică”. Turiştii care vizitează Castelul Huniazilor au obiceiul de a arunca monede în apă.

Muzeul Castelul Corvinilor Hunedoara s-a aflat până în anul 1990 sub tutela Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, după acest moment funcţionând ca şi instituţie independentă, sub coordonarea Primariei Municipiului Hunedoara.

Profitaţi când vremea Timisoara este frumoasă să daţi o tură a Castelului Huniazilor. Programul de vizitare este afişat mai jos: