Castelul Bánffy din Bonţida

• Este în Bondiţa, Județul Cluj
• Construit între 1437 – 1890
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Castelul Bánffy de la Bonțida este cel mai mare ansamblu arhitectonic în stil baroc din Transilvania, care a fost construit în secolul al XV-lea…

• Ctitor/Autor: baronul Bánffy
• Cod monument Istoric: CJ-II-a-A-07534
• Trasee amenajate: da
• Condiții de vizitare: parțial
• Arhitecţi: Agostino Serena, Joseph Emanuel Fischer von Erlach, Anton Kagerbauer

Castelul păstrează povestea celei mai importante familii de nobili din Ardeal. Domeniul de la Bonțida a fost donat familiei Bánffy de către regele Sigismund de Luxemburg în anul 1387 şi este probabil ca aici deja să fi existat o reşedinţă nobiliară. După ce baronul Bánffy a primit din partea regelui Albert permisiunea de a-și ridica o cetate, a început construcţia castelului, în 1437. Edificiul a fost finalizat în 1543 şi purta marca stilului renascentist, proiectat ca un ansamblu fortificat, cu bastioane în cele patru colțuri, un turn înalt la intrare și o grădină în sudul ansamblului. Prima atestare a castelului, un raport militar, datează de mult mai târziu, din anul 1680.

Moştenitorul domeniului a devenit Dionisie Bánffy (1638-1674), comite de Dăbâca și Cluj și consilier al principelui Transilvaniei Mihai Apafi I. Fiul său, Dionisie Bánffy al II-lea, a reconstruit castelul, începând din 1745, în stil baroc austriac. Arhitect a fost vienezul Joseph Emanuel Fischer von Erlach. Întâi a făcut curtea de onoare din fața clădirii. În acelaşi stil baroc au fost ridicate apoi noile clădiri din jurul castelului: manejul, grajdul, remiza și locuințele servitorilor. Şi forma castelului s-a schimbat în acea perioadă, apărând două aripi așezate în poziția literei U. După finalizarea lucrărilor principale, Dionisie Bánffy al II-lea a dispus crearea parcului de pe malul Someșului, în același stil baroc, cu alei, lac, statui și fântâni arteziene. În aceeaşi perioadă, sculptorul Johann Nachtigall a transpus „Metamorfoza” de Ovidiu în impresionante statui de piatră care decorau poarta.

Următorul succesor, József Bánffy, a demolat turnul de poartă, în 1820. Din materialul rezultat a ridicat o moară de apă, pusă la dispoziția sătenilor. Tot el, împreună cu arhitectul Anton Kagerbauer, a ridicat o nouă aripă a clădirii, schimbând totodată aspectul parcului prin redefinirea stilului din baroc în cel romantic, specific englezesc. Lucrările la castel s-au oprit aici.

În timpul celui de-al doulea război mondial, trupele germane i-au evacuat pe proprietari, pentru a transforma castelul în spital militar. Iar când s-au retras, au atacat, jefuit și incendiat întreg ansamblul. Au distrus mobilierul, pinacoteca, bine-cunoscuta galerie de portrete și biblioteca. Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca a reuşit să salveze o parte dintre statuile din parcul baroc, pe care le păstrează şi astăzi.

La venirea comunismului, a fost instalată în anii 1950 Cooperativa Agricolă de Producție Bonțida într-o latură încă funcţională. Însă castelul nu a mai fost întreţinut şi s-a degradat foarte mult, iar sătenii au folosit cărămizile castelului drept material de construcție.

În anii ’60, Direcția Monumentelor Istorice a încercat reabilitarea castelului, dar nu a făcut nimic, din lipsă de fonduri. Castelul Bánffy a fost utilizat ca decor pentru filmările la „Pădurea spânzuraţilor”. Scenografii au incendiat una dintre clădiri pentru filmări, iar distrugerile provocate au fost masive.
În anul 1990, castelul a fost declarat monument istoric.

Abia în 1999, autorităţile au decis restauratea. A fost semnat un acord între Ministerul Culturii si Cultelor din România, „Institute of Historic Building Conservation” din Marea Britanie și Oficiul pentru Protecția Patrimoniului Cultural din Ungaria. Lucrările de restaurare s-a făcut sub înaltul patronaj al Prințului Charles de Wales, care a vizitat în mai multe rânduri șantierul și au fost premiate cu premiul „Europa Nostra” de către Uniunea Europeană.

În lunile septembrie – octombrie ale anului 2000, s-au efectuat cercetări arheologice la Castelul Bánffy din Bonţida, fiind stabilite coordonatele tehnice ale clădirii, precum evoluţa sau construcţia şi au fost descoperite sistemul de canalizare, o construcţie de formă dreptunghiulară cu lăţimea interioară de 1,35 m, iar lungimea mai mare de 3 m pe axa N – S şi o cantitate importantă de ceramică din secolul al XVII-lea.

În 2007, Principesa Margareta a României și-a asumat rolul de Patron Spiritual al Centrului de Specializare în Reabilitarea Patrimoniului construit la Bonțida.

Obiectivul este vizitabil, s-a dezvoltat un centru cultural care găzduieşte cursuri de restaurare. De asemenea, dacă vremea Cluj se strică, vă puteţi retrage în cafeneaua deschisă într-una din clădiri.