Casa Memorială Vasile Pogor

Casa Memorială Vasile Pogor a fost ridicată la 1855, când tânărul boier Pogor s-a întors de la studii din Occident. Supranumită şi „Casa cu ferestre luminate”, fiind prima locuinţă particulară iluminată electric din Iaşi, şi-a găsit loc în inima oraşului şi a devenit un loc important. Aici se întâlneau mari personalităţi ce au marcat istoria României: Maiorescu, Alecsandri, Xenopol, Conta, Caragiale, Eminescu, Slavici, Creangă și mulți alții. Vasile Pogor a fost unul dintre fondatorii societăţii literare „Junimea” şi a găzduit multe dintre şedinţele acesteia. În această casă s-au pus şi bazele revistei „Convorbiri literare” (1867). Mai mult, în 1874, aici a fost găzduit Mihai Eminescu, reîntors de la Viena. El şi-a petrecut foarte mult timp în biblioteca lui Pogor, aici studiind şi creând.

 

Vasile Pogor a vândut casa Principesei Maria Moruzzi, în 1901. Aceasta a intrat în proprietatea fiului ei, istoricul și omul politic Gh. I. Brătianu. Când el a plecat la Bucureşti, în 1938, imobilul este închiriat Rezidenţei Regale. Odată cu venirea celui de-al doilea Război Mondial, casa a servit ca  sediu al comandamentelor trupelor sovietice, iar după 1945 au fost găzduite aici alte instituții, până în 1968, când au fost declarate monumente istorice cu destinația muzeu de literatură.

 

S-au făcut lucrări de consolidare şi reabilitare, în special a subteranelor, terminate în 1994, care au scos la iveală vestigii datând din secolele XVI-XVII. Familiile Coroi, Cerchez (tatăl și fiul), Pogor (tatăl și fiul), Moruzzi și Brătianu au dezvoltat pe trei niveluri actualele pivnițe. Conform cercetătorilor, camerele subterane au avut mai multe roluri: de refugiu, de tezaurizare sau de depozitare. Mai mult, s-au descoperit, prin săpături, locuinţe subterane ce datează din secolele XVI-XVII.

 

 

Muzeul literaturii din casa Pogor a fost inaugurat la 26 decembrie 1972.

 

Muzeul prezintă dezvoltarea literaturii române, în special pe teritoriul Moldovei, din 1800 până în zilele noastre. Expoziţie reorganizată şi inaugurată la 13 octombrie 2006, cu un patrimoniu de peste 20.000 de piese, muzeul parcurge, pe etape, literatura scursă în 150 de ani. În cele nouă încăperi şi două holuri ale casei Pogor, sunt prezentate perioadele personalităţilor Costache Conachi, Vasile Alecsandri, Alexandru Donici, Constantin Stamati, Alexandru Hrisoverghi, Salonul Daciei Literare, scriitorii paşoptişti şi unionişti, momentul fondării Societăţii Junimea, scriitorii junimişti, literatura de la Contemporanul şi Viaţa Românească, perioada Garabet Ibrăileanu, Masa Umbrelor, sala Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Alexei Mateevici, Calistrat Hogaş, perioada interbelică ( cu George Bacovia, Magda Isanos, Eusebiu Camilar), Nicolae Labiş. 

 

Ca obiecte specifice, muzeul deţine bastonul din lemn de abanos cu mâner de argint, al lui Costache Conachi; un tablou (Cap de dac) în ulei, semnat de Gh. Asachi; piese de mobilier care au aparținut lui Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu, I.L. Caragiale, Iacob Negruzzi, Garabet Ibrăileanu, I.M. Melik etc.; oglinda de cristal, aparţinând lui I.L.Caragiale; un pian Steinway & Sons (model 1859), care i-a aparținut lui Duiliu Zamfirescu sau patefonul His Masters Voice, care a aparținut lui G. Ibrăileanu. În Sala Rarități, sunt expuse obiecte unice: inelul sigilar din aur, cu piatră roșie al lui Mihai Eminescu; ceasul de buzunar, din argint, al lui Ion Creangă; ceasul de buzunar, din argint, al lui Vasile Pogor; ceasul din aur al lui Eremia Grigorescu; cartea de rugăciuni – manuscris a principesei Maria Gh. Sturdza, născută Ghica – una din puținele cărți rămase din celebra Bibliotecă Miclăușeană; călimara din marmură a lui Mihail Kogălniceanu; cerceii din aur și ametist ai actriței Agatha Bârsescu; broșa din aur, confecționată dintr-o monedă a Veronicăi Micle și multe altele.

Printre altele, din patrimoniul muzeului mai fac parte tapiserii, tablouri din secolul al XIX-lea, manuscrise (Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, George Topârceanu, Otilia Cazimir, Mihai Codreanu), fotografii originale, ediţii prime ale operelor scriitorilor pe parcursul a 150 de ani, obiecte ce au aparţinut junimiştilor (mobilier). 

La parterul casei se află biblioteca muzeului, acre conţine piese valoroase ale perioadei.

Muzeul are o activitate culturala neîntreruptă şi reprezintă un loc de adunare pentru iubitorii de cultură de formaţii diverse. Aici se organizează seminarii, conferinţe, dezbateri.

 

Arhitectura clădirii este reprezentativă pentru reşedinţele nobiliare de secol XIX, prin stilul neoclasic şi prin plan. Pe fontspiciul clădirii, ornamentat cu motive fitomorfe în basorelief, încă se păstrează stema familiei Moruzzi. Intrarea principală se evidenţiază printr-un peron lung, sub un peristil cu patru coloane toscane, deasupra cărora două semicoloane ionice decorează etajul cu balcon. Clădirea anexă a fost inaugurată în 1994 şi protejează intrarea în subsolurile casei Pogor.

 

Vasile Pogor s-a născut în data de 20 august 1833, la Iaşi, ca fiu al comisului V. Pogor şi al Zoei Cerchez. A studiat la pensionul Malgouverne din Iaşi, după care (din anul 1849) şi-a continuat studiile secundare, apoi cele juridice la Paris. După revenirea sa în ţară, a intrat în magistratură, lucrând ca membru la Tribunalul Iaşi (1857-1858) şi la Curtea de Apel Iaşi (din 1859). A participat la coaliţia politică care a complotat pentru detronarea lui Alexandru Ioan Cuza. După schimbarea regimului politic, Vasile Pogor este numit ca prefect al judeţului Iaşi (februarie 1866) şi deputat în Adunarea Constituantă din 1866. A deţinut apoi funcţia de prim-preşedinte al Curţii de Apel Iaşi (1869-1870, 1875-1876). Intră în politică, fiind membru al grupării „junimiste”. După ce o scurtă perioadă deţine funcţia de ministru al cultelor şi instrucţiunii (20 aprilie – 23 mai 1870), Vasile Pogor va fi ales în mai multe rânduri ca primar al municipiului Iaşi (februarie 1880 – 26 aprilie 1881, 7 iunie 1888 – 7 iunie 1891, 30 mai 1892 – 11 noiembrie 1894). Ulterior, Vasile Pogor a fost şi deputat, devenind din anul 1891, membru fondator al Partidului Constituţional („junimist”).

 

 

Foto: http://www.muzeulliteraturiiiasi.ro/