Casa Memorială Tudor Arghezi

• Este în Bucureşti, judeţ Bucureşti
• Construit în 1930
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Casa Memorială Tudor Arghezi, cunoscută şi sub denumirea de „Mărţişor”, s-a deschis ca muzeu memorial din dorinţa testamentară a poetului…

• Constructor/ Autor: Tudor Arghezi şi soţia sa, Paraschiva
• Cod monument Istoric: B-II-m-B-19174
• Condiţii de vizitare: nu se filmează/nu se fotografiază

După ce a ieşit din închisoarea Văcăreşti, scriitorul a cumpărat teren în mahalaua de pe cel mai înalt punct al Capitatei, dealul Piscului. Tudor Arghezi împreună cu soţia sa, Paraschiva, au ridicat această casă mare, cu etaj, ce are 18 camere. Arghezi a locuit aici începând cu 1930, iar casa a devenit muzeu memorial la şapte ani după moartea sa, în toamna anului 1974. Acum 90 de ani se afla aici livada cu vişini, unde ţăranii agăţau şnururi albe cu roşu, pentru un an agrar bun. Arghezi a fost atras de acest obicei şi a propus ca mahalaua şi strada cu livada să poarte numele de „Marţişor”. Tot aşa a ales şi numele casei sale, devenind emblema scriitorului.

În incinta curţii, Arghezi a construit si tipografia, denumită “Potigraful Mărţişor”, unde a tipărit majoritatea operelor sale. Aici, vizitatorii pot vedea fotocopii, manuscrise, fotografii, ediţii princeps, exemplare din „Bilete de papagal” etc.

Muzeul, subordonat Muzeului Literaturii Române, cuprinde obiecte de artă, documente originale, fotografii, tablouri, mobilier. În camera de lucru a lui Arghezi, este expusă biblioteca, ce cuprinde mii de volume, un radio din anii ’30, o masă şi un pat, care are deasupra o icoană de lemn veche de peste 150 de ani. Într-o altă încăpere pot fi văzute medaliile şi decoraţiunile pe care scriitorul le-a obţinut, inclusiv Premiul Internaţional “Herder”, primit pe 30 aprilie 1965.  A fost primul scriitor român care a fost laureat al acestei prestigioase distincţii.
În patrimonul muzeului se mai află opere şi scuplturi valoroase, un gramofon, traduceri, hărţi cu însemnările călătroiilor din Europa.

În curtea muzeului, se află mormintele lui Arghezi, al soţiei sale, precum şi coteţul şi mormântul lui Zdreanţă.
Tudor Arghezi, pe numele său adevărat Ion N. Theodorescu, s-a născut la 21 mai 1880. A scris, între altele, teatru, proză, pamflete, precum și literatură pentru copii, contribuind la dezvoltarea liricii românești sub influența baudelairianismului. S-a afirmat ca pamfletar şi a întemeiat „Bilete de Papagal”, cu care şi-a câştigat un loc aparte în presa epocii. A murit la 14 iulie 1967. Arghezi este unul dintre autorii canonici din literatura română.