Casa Memorială Lucian Blaga

• Este în Lancrăm, Județul Alba
• Construit în 1998
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Casa Memorială Lucian Blaga este locul în care a copilărit poetul şi filosoful Lucian Blaga. Adăpostește mobilier, fotografii, manuscrise, tablouri de familie și ediții princeps ale operei lui Blaga…

• Autor: Statul Român
• Cod monument Istoric: LMI AB-IV-m-A-00422

Părinţii lui Lucian Blaga au moştenit această casă în 1870 de la preotul din Lancrăm. Ana şi Izidor Blaga, preot ca şi tatăl lui, au avut nouă copii, Lucian fiind mezinul familiei. Când tatăl lui moare în 1908, mama hotărăşte să vândă casa, în primăvara lui 1909, pentru a-şi putea întreţine copiii la şcoală şi se mută la Sebeş la Letiţia, fiica cea mare. Noii proprietari, erau rude cu familia Blaga, familia Păcurariu. Ei o lasă moştenire, în 1957, soţilor Iulian şi Vetuţa Santei, care însă devin proprietari unici abia în 1966, la cinci ani după moartea poetului. În 1979, înjumătăţesc grădina, ridicându-şi o nouă casă în partea de la şosea, iar vechea proprietate este vândută pentru a treia oară.
În anul 1986, Lelia Rugescu, nepoata lui Lucian Blaga, fiica Letiţiei, începe demersurile pentru transformarea casei în muzeu, ea sugerează acest lucru lăncrănjenilor cu ocazia sărbătorii locale „Fii satului”.
Casa părintească a lui Lucian Blaga – poet, filosof, dramaturg, prozator – devine muzeu după anul 1995 când, cu ocazia centenarului naşterii poetului, statul român cumpără proprietatea, în vederea integrării acesteia în circuitul turistic şi totodată, în patrimoniul naţional, unde îşi aştepta locul. Prima grijă a noii administraţii, Muzeul Satului din Bucureşti, a fost să refacă aspectul casei, cât mai aproape de cel iniţial, deoarece foştii proprietari au modificat pe rând arhitectura interioară şi exterioară a imobilului.

Lucrările de restaurare se finalizează în 1998, când se amenajează primele expoziţii şi prin urmare „Casa memorială Lucian Blaga” se deschide pentru public. Colecţiile şi obiectele aflate în patrimoniul casei s-au strâns exclusiv prin donaţii ale membrilor urmaşi ai familiei, direcţi sau indirecţi, ale sătenilor din Lancrăm, colaboratori şi prieteni ai poetului sau personalităţi literare. Cuprind manuscrise, documente vechi, corespondenţă, volume cu semnătura poetului, portrete, fotografii, mobilier ţărănesc şi de epocă, precum şi obiecte personale – pălăria, paltonul şi geamantanul de student. Acestea se află în patrimoniul Muzeului Literaturii Române din Bucureşti. Valorificarea expoziţionala este simplă, dar expresivă şi evidenţiazăparticularităţi specifice locului.
În anul 2000, printr-o hotărâre guvernamentală, are loc transferul întregului patrimoniu „Lucian Blaga” către Consiliul Local Sebeş şi trecut mai departe în administrarea Centrului Cultural „Lucian Blaga” din Sebeş, care finalizează lucrările de transformare de la Complexul „Lucian Blaga” din Lancrăm. Inclusiv şura a fost transformată într-o clădire modernă, ce deţine o mică bibliotecă, o sală pentru diverse activităţi, spaţii de cazare cu toate utilităţile pentru colaboratori şi participanţi la manifestările Centrului Cultural „Lucian Blaga”.
Complexul Memorial „Lucian Blaga” găzduieşte de astfel în fiecare an, la începutul lunii mai, deschiderea activităţilor culturale din cadrul „Festivalului Internaţional Lucian Blaga”.

Lucian Blaga (1895-1961) s-a născut în satul Lancrăm, a fost un filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar și diplomat român. Personalitate impunătoare și polivalentă a culturii interbelice, Lucian Blaga a marcat perioada respectivă prin elemente de originalitate compatibile cu înscrierea sa în universalitate. A studiat la Sibiu şi la Braşov şi a facut studiile teologice la Viena. După o perioadă de  aproape șapte ani în diplomație, la Berna și Lisabona, a devenit profesor la Universitatea din Cluj-Napoca, unde s-a creat special pentru el catedra de „Filozofia culturii”, domeniul principal al activității sale de intelectual. Patru trilogii configurează gândirea sa filozofică: Trilogia cunoașterii, Trilogia culturii, Trilogia valorilor și Trilogia cosmologică. În anii ’50, când Blaga a fost nominalizat pentru premiul Nobel, autoritățile române ale timpului nu i-au permis să răspundă anunțului făcut de Academia Regală din Suedia.