Casa Memorială Kőrösi Csoma Sándor

• Este în Chiuruş, Județul Covasna
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Casa Memorială Kőrösi Csoma Sándor aduce un omagiu fondatorului tibetologiei, cel care a contribuit enorm la a cunoaşterea civilizaţiei orientale de către Europa secolului al XVIII-lea…

• Cod monument Istoric:

Casa Memorială Kőrösi Csoma Sándor este în Chiuruş, satul său natal, unde există şi un al doilea bust al marelui savant, primul aflându-se în faţa Casei de Cultură Orăşeneşti din Covasna.

Comemorarea savantului maghiar, care care a plecat în Asia în urmă cu două secole pentru a căuta originile poporului său, traversând pe jos două continente, a devenit deja o tradiţie în judeţul Covasna. Zilele „Kőrösi Csoma Sándor” au fost la cea de-a 22 ediţie, în martie 2012. Sărbătoarea se află sub patrimonuiul UNESCO. În anii trecuţi, sărbătoarea a avut loc cu mare fost, în prezenţa Ministrul Culturii de atunci, Kelemen Hunor, o delegație din partea Ministerului Culturii din India, europarlamentarul Laszlo Tokes, precum şi ambasadorii Chinei, Libanului, Irakului, Ungariei, Germaniei, Turciei şi Siriei.

Kőrösi Csoma Sándor s-a născut la 27 martie 1784, în Chiuruș. După ce şi-a terminat studiile la şcoala locală, tatăl sau l-a ajutat să nu se înroleze în trupele de grăniceri şi să-și continue studiile la Colegiul protestant Bethlenianum din Aiud. La vârsta de 22 de ani, trecând cu succes examenele, a devenit un așa-numit academita (numit și patricius), adică un student eminent, trecând la studii mai avansate. A primit o bursă din partea Principelui Transilvaniei. Şi-a continuat studiile timp de 7 ani- trei ani filosofie și 4 ani teologie. În această perioadă a devenit interesat de teoria huno-avaro-ungară și relația cu uigurii, o teorie susținută de unii dintre profesorii săi de la colegiu.

Csoma, care în afară de greacă, latină și maghiară, avea și cunoștințe de ebraică, franceză, română și germană, și-a terminat studiile superioare în 1814, dar a mai stat un an la Aiud ca director ales al uniunii studențești independente a colegiului.

În 1815, Csoma a mai primit o bursă, care i-a permis să plece la studii la Universitatea din Göttingen, Germania, unde a învăţat arabă și turcă. Aici, Csoma află de la profesorul Julius Heinrich Kloproth teroria portivit căreia toate popoarele ugrice/ogure, inclusiv ungurii, sunt înrudite cu ungurii.
În 1818, Csoma a mers la Timișoara și la Zagreb pentru a învăța limba slavonă și alte limbi slavice.
În 1819, a plecat în expediţie pe cont propriu, pe jos şi a trecut prin București, Sofia, Plovdiv, Rhodos, Alexandria, Cipru, Beirut, Tripoli, Latakia (Siria), Aleppo, Bagdad, Teheran, Buhara, Lahore, Cașmir, Leh. La Leh l-a întâlnit pe ofițerul britanic William Moorcroft, care l-a îndemnat pe Csoma să învețe limba tibetană. La recomandarea lui, Csoma a fost acceptat de o mănăstire budistă din Zanskar în 1823, unde a studiat limba tibetană și budismul. A fost primul european care a ajuns prin acele locuri.
Între 1827-1834, a fost bursier al guvernului britanic la Ladakh, călătorind încă de două ori în Tibet. Din 1831 a locuit la Calcutta, India.
În 1834, a publicat prima carte de gramatică a limbii tibetane, iar un an mai târziu, un dicționar tibatano-englez şi o descriere a budismului.
A murit de malarie la Darjeeling, înainte să afle originile ungurilor, la 11 aprilie 1842.
Csoma era considerat de budişti un „spitir sfânt”, iar statuile şi mormântul acestuia din Dargeeling sunt şi astăzi locuri de pelerinaj.