Casa Memorială „Costache Negruzzi”

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că este o instituţie de cultură care omagiază personalitatea scriitorului Costache Negruzzi, creatorul nuvelei istorice româneşti!

• Este în satul Hermeziu, Județ Iaşi
• Construit între anii 1807-1810
• Anul înfiinţării: 7 octombrie 1995
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Casa memorială „Costache Negruzzi” se află în localitatea Hermeziu, locul de naştere al scriitorului Costache Negruzzi…

• Constructor/ Autor:
• Cod monument Istoric: IS-II-a-B-04193
• Condiții de vizitare: conform programului de vizitare

Conacul familiei Negruzzi datează de la începutul sec. al XIX-lea, mai exact din perioada 1807-1810. A aparţinut tatălui scriitorului, Dinu Negruţ, care în urma căsătoriei cu Sofia Hermeziu, a primit ca zestre moşia Trifeştii Vechi. Ulterior, această localitate şi-a schimbat numele în Hermeziu, iar în anul 1967, în Lunca Prut, pentru ca în 1196 să revină la denumirea de Hermeziu.

În anul 2004, casa memorială a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi cu următoarele patru obiective:

– Biserica „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” (1839): cod IS-II-m-B-04193.01
– Casele familiei Negruzzi (sec. al XIX-lea): cod IS-II-a-B-04193.02
– Parcul (sec. al XIX-lea): cod IS-II-m-B-04193.03
– Mormântul scriitorului Costache Negruzzi (sec.al XIX-lea): cod IS-IV-m-B-04193.04

Costache Negruzzi a văzut lumina zilei în această casă în anul 1808. De-a lungul timpului, s-au născut şi au trăit aici mai multe personalităţi ale istoriei româneşti, printre care Leon C. Negruzzi (1840-1890), poet, prozator şi traducător român, care a îndeplinit funcţia de primar al municipiului Iaşi; Iacob C. Negruzzi (1842-1932), scriitor, dramaturg, critic literar, jurist, profesor, politician, preşedinte al Academiei Române; Mihai L. Negruzzi (1873-1958), general, scriitor, memorialist şi om politic român, care a îndeplinit funcţia de primar al municipiului Iaşi; Ella L. Negruzzi (1876-1949), juristă româncă, o figură proeminentă în mişcarea feministă din România şi prima femeie avocet din ţară; Leon M. Negruzzi (1899-1987), fiul lui Mihai L. Negruzzi, scriitor de limbă franceză şi traducător în limba franceză a numeroase pagini de literatură română.

Costache Negruzzi a fost unul dintre deschizătorii de drumuri ai literaturii moderne române. A creat primul model de literatură memorialistică (Cum am învâţat româneşte), nuvela romantică (Zoe, O alergare de cai), precum şi nuvela istorică (Alexandru Lăpuşneanu). A fost preocupat şi de problemele limbii pe care le-a rezumat în patru scrisori intitulate „Critica”.

De-a lungul timpului, numeroase personalităţi ale vremii au trecut pragul casei lui Negruzzi, precum domnitorii Mihail Sturdza şi Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Mihai Kogălniceanu, Petre P. Carp, numeroşi scriitori junimişti şi actori renumiţi ai Teatrului Naţional din Iaşi, muzicieni etc..
 
În anul 1948, a fost amplasată în faţa casei o placă de marmură care marca 100 de ani de la moartea scriitorului, cu un citat de Vasile Alecsandri care sună astfel 1868-1968, „Costache Negruzzi este un nume scump României şi va rămâne în pleiada pionierilor intelectuali ai neamului nostru” V. Alecsandri.

În timpul regimului comunist a servit drept sediu al CAP-ului local. Prin strădaniile muzeografilor Constantin-Liviu Rusu şi Olga Rusu, Muzeul Literaturii Române s-a ocupat, între anii 1993-1995, de restaurarea casei, ocupându-se şi de reconstituirea vieţii şi activităţii familiei Negruzzi.
În data zilei de 7 octombrie 1995, Casa memorială „Costache Negruzzi” avea să devină muzeu.  

A primit Premiul Muzeului European al anului 1997 de către Fundaţia EMYA din Bristol, fiind aleasă din 65 de muzee din 20 de ţări ale Europei.

În data de 20 mai 2001, a avut loc manifestarea culturală „Popas moldav la familia Negruzzi”, ocazie cu care urmaşii familiei Negruzzi au anunţat donarea conacului către Muzeul Literaturii Române din Iaşi.

Muzeul este contituit din cinci săli dedicate expoziţiei şi o sală multifuncţională dedicată manifestărilor culturale. O expoziţie documentară este amenajată în holul central şi prezintă manuscrise, cărţi în ediţii princeps şi cu autografe, obiecte care au aparţinut scriitoriulor, extrase din operele lor, fotografii editate, fotocopii, portrete ale membrilor familiei sau ale prietenilor, tablouri şi portrete în ulei, busturi în ghips şi multe altele.

Muzeul încearcă să reconstituie atmosfera vremii prin piesele de mobilier, piesele de iluminat, mobilier de sufragerie original, fotografiile portrete ale membrilor familiei sau ale prietenilor, realizate de artişti plastici ieşeni contemporani, instrumente muzicale, stampe de epocă, toate împărţite în patru încăperi: salon muzică, bibliotecă-birou, sufragerie şi dormitor.

Biblioteca adăposteşte colecţii de ziare, reviste, cărţi, carte veche românească, ediţii ale operelor din familia Negruzzi, literatură franceză, greacă, latină, italiană etc.