Casa Memoriala Aurel Vlaicu

• Este in satul Aurel Vlaicu, comuna Geoagiu, județul Hunedoara
• Construit in 1952
• Deschis turistilor cu taxa de vizitare.

Pe drumul național 7 ce merge de la Alba Iulia spre Deva, în satul Aurel Vlaicu, ce aparţine de Comuna Geoagiu, județul Hunedoara se află Casa memorială a marelui aviator român. Din DN7 se face un alt drum local iar înainte cu 2 km de intersecţia spre Geoagiu-Băi, este un indicator spre comuna Aurel Vlaicu…

• Cod monument Istoric: HD-IV-m-B-03488
• Conditii de vizitare: ghid

Casa memorială Aurel Vlaicu a fost inaugurată în anul 1952, în casa în care a trăit acesta împreună cu familia sa, în satul natal, de a cărei renovare s-a îngrijit de-a lungul anilor Ion Vlaicu, fratele său, păstrându-se arhitectura inițială cu fruntar și ornamente din tencuială, cu geamuri mari și luminoase. De această casă se ocupă urmașii familiei aviatorului. Pe fațada dinspre stradă a casei se găsește încă din 1925 o placă memorială în semn de prețuire din partea Liceului ,,Aurel Vlaicu” Orăştie. In casă se găsesc un gramofon, un magneton, membrane de telefon, cazanul cu aburi construit de Vlaicu, schițe de proiect referitoare la invenții personale. În curtea casei memoriale se păstrează șopronul și șura din vremea lui Aurel Vlaicu.

Casa memorială face parte din Complexul memorial Aurel Vlaicu care înglobează pe lângă aceasta un muzeu memorial și bustul aviatorului român.

La împlinirea a 100 de ani de la nașterea aviatorului, în anul 1982 a fost construită o nouăƒclădire, alăturată casei memoriale, unde sunt expuse numeroase obiecte care atestă personalitatea polivalentă a aviatorului român: piese, unelte folosite de acesta, instalaţii, machete ale aparatelor de zbor, bucăţi din avionul cu care s-a prăbusit, casca și costumul purtate în ultimul zbor, două biciclete, un aparat de poiecţie construit de Aurel Vlaicu, instrumente muzicale și documente: scrisori, ziare, premii și recunoașteri internaționale.

Între aceste două clădiri se află bustul-monument al lui Aurel Vlaicu, opera sculptorului Dimitriu Bârlad, inaugurat în 1933.

Aurel Vlaicu a fost unul dintre pionierii aviaţiei române dar şi un genial inventator. S-a născut în 1882 în satul Bintinţi care astăzi ii poartă numele. Dupa absolvirea şcolii primare din satul natal, s-a înscris la Liceul din Orăştie şi după primii doi ani s-a transferat la cel german din Sibiu  unde a şi obţinut diploma de bacalaureat.

Încă de foarte tânăr manifestă înclinaţii deosebite spre tehnică. A urmat rând pe rând, Politehnica din Budapesta(1902) apoi Şcoala Politehnică din München(1903-1908). Multitudinea preocupărilor sale în domeniul tehnicii l-au făcut cunoscut între studenţii şi profesorii înaltei şcoli germane. Dupa ce a lucrat o vreme ca inginer la Fabrica de Automobile Opel, în anul 1908 revine în ţara cu dorinta de a-şi pune în aplicare invenţiile. In 1909, ajutat de fratele său, construieşte primul planor cu care efectuează câteva zboruri în satul natal.

In 1910, sprijinit de personalităţi de la Bucureşti, reuşeşte să construiască „Vlaicu I”, primul aparat construit pe teritoriu românesc. Cu acesta, Aurel Vlaicu decolează de pe câmpul Cotrocenilor de la prima încercare.

Apoi îşi înregistrează brevetul nr. 2258 pentru aşa-numita „Maşina de zburat cu corp în formă de săgeată”. In 1911, inginerul român construieşte al doilea aparat al său ” Vlaicu II”. Acestea au fost primele aparate de zbor folosite de armata română în scopuri militare, situând România pe locul 2 în lume, dupa Franţa. In 1913, Aurel Vlaicu construieşte al treilea aparat – „Vlaicu III” – primul avion funcţional din lume construit integral din metal. Cu acesta, pe 13 septembrie 1913 decoleaza de la Bucureşti cu intentia de a trece Carpaţii în zbor, însă se prabuşeşte în apropiere de Câmpina, pierzându-şi viaţa.