Casa Dosoftei – Muzeul de Literatură Veche

• Este în Iaşi
• Construită în sec XVII / XVIII
• Deschisturiștilor cu taxă de vizitare.

Casa Dosoftei, numită şi „casa cu arcade”, adăposteşte secția de literatură veche a Muzeului Literaturii Române din Iași…

• Constructor/ Autor:
• Cod monument Istoric: IS-II-m-A-03963

Casa Dosoftei a fost ridicată în secolul al XVIII-lea şi se află în preajma vechii Curți Domnești, între Palatul Culturii și Biserica „Sf. Neculai Domnesc”. Clădirea mai este numită şi „casa cu arcade” datorită celor cinci arcade frontale sprijinite pe şase coloane.
La început, casa era parte din incinta Bisericii „Sf. Neculai Domnesc”, inclusă în interiorul zidului de apărare, din care se mai păstrează doar câteva fragmente pe porțiunea de sud-est. Biserica a fost construită de Ştefan cel Mare în perioada 1491-1492.

Cercetătorii istorici s-au contrazis, lansând ipoteze diferite în priozinţa datării şi destinaţiei iniţiale a casei. Orest Tafrali a susținut că datează din vremea lui Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568) și că ar fi fost, la un moment dat, reședința mitropolitului. Nestor Vornicescu și Petru Comarnescu au spus că a fost locuinţa mitropolitului cărturar Dosoftei Barilă (1671-1674, 1675-1686) şi că aici a funcţionat ntre anii 1679 și 1686, prima tiparniță din Moldova.

Însă, arheologii au infirmat ambele ipoteze. În urma săpăturilor, sub clădire a fost descoperit un cimitir, datat din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Atunci, istoricii au spus că edificiul a fost ridicat după ce cimitirul a fost părăsit, probabil prin secolul al XVIII-lea, de către un negustor oarecare, ceea ce ar explica de ce nu apare în cronicile vremii. Această casă cu arcade este ultima clădire rămasă dintre dughenile existente altă dată în mahalaua negustorească a Sfintei Vineri.

Cu toate acestea, multe surse susţin că aici mitropolitul Dosoftei a înfiinţat tiparniţa şi a tipărit pentru prima oară în limba română, în 1643, „Cazania”.

Casa are formă aproape cubică și este construită din piatră, cu un prodvor cu cinci arcade. În partea din spate se află patru încăperi amplasate pe două nivele, cu ferestre mici de formă pătrată, care serveau ca depozit. În partea frontală era o galerie deschisă pe arcade, în care erau expuse în timpul zilei mărfurile de vânzare.

Destinaţia casei a fost schimbată în 1884, la lucrările de restaurare ale bisericii. Atunci, preotul Gavriil Ursu a amenajat aici un paraclis. A adus Sfânta Masă, catapeteasma altarului Sf. Ştefan și icoana Sfântului Mina Egipteanul.

Între 1966-1969, casa a fost restaurată de către Direcția Monumentelor Istorice, schimbându-i-se din nou funcţia. La 7 august 1970 a fost inaugurată secția de literatură veche a Muzeului Literaturii Române din Iași. Aici sunt expuse lucruri unice, precum o colecție de icoane din secolele XVI-XVIII, o machetă de tiparniță din timpul mitropolitului Dosoftei, o copie a unui Pateric (manuscris slavon din 1350-1380), un Liturghier tipărit de Macarie, un Molitvelnic tipărit de Dimitrie Liubavici, un Triod tipărit de Coresi (1578), Psaltirea slavonă tipărită de Coresi, Cartea românească de învățătură, Psaltirea în versuri, o Evanghelie din 1682, Biblia de la București, un Hronograf care a aparținut lui Mihai Eminescu, precum și cele mai vechi copii ale letopisețelor lui Grigore Ureche și Miron Costin.

În 1750, un omagiu adus marelui cărturar Dosoftei, a fost desvelirea statuii din bronz din faţa casei, realizată de către sculptorul ieșean Iftimie Bârleanu, fiind considerată monument istoric.
Mitropolitul și cărturarul moldovean Dosoftei Barilă (1624-1693) a fost canonizat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința sa din 5-6 iulie 2005 şi este sărbătorit pe 13 decembrie.

Nu uitaţi să vă informaţi în legătură cu vremea-iasi.ro.