Cariera de Marmură Rușchița

Este în Ruschita, comuna Rusca Montană, județul Caraș-Severin
Unitate geografică munti
Construit în 1883
nu se viziteaza

Marmura de Rușchița se extrage din zăcământul de marmură de la Rușchița, o localitate din județul Caraș-Severin, la circa 10 km nord-vest de comuna Rusca Montană. Această marmură are diferite nuanțe, de la alb la gri, roz, roz-gălbui și roșiatic…

Condiții de vizitare: nu se viziteaza

Carierele de marmură Ruşchiţa (Cariera Veche-Gropan şi Cariera Nouă-din Dealul lui Ionel), situate în munţii Poiana Ruscăi la o altitudine de 800 de metri, cuprind cea mai mare rezervă de piatră naturală aflată în exploatare din România.

Sculptorul maghiar Istvani Ferenczy (1772-1856) este primul care a atras atenţia asupra calităţilor remarcabile ale marmurei de Ruşchiţa, com¬parând-o cu marmura de Carrara care-i era familiar. În 1883 Johann Biebel (1817-1900), un renumit inginer constructor din Banat, începe exploatarea devenind primul proprietar al carierei, pe care o supranumeşte „a magyar Carrara”. Înainte de sfârşitul secolului pro¬ducţia carierei Ruşchiţa ajunsese la 700 de tone pe lună, aici lucrând 300- 350 de muncitori. După moartea lui Biebel, fiul său Janos, unul dintre arhitecţii Turnului Eiffel, continuă expluatarea, în 1912 marmura de Ruşchiţa ajungând să fie exportată în 12 ţări. Numeroase lucrări de con¬strucţii realizate în acea perioadă au fost executate din această nobilă piatră în Imperiul Austro-Ungar cum ar fi, spre exemplu, Palatul Băncilor din Viena.

marmura ruschita 2

În această zonă calcarele cristaline marmoreene au o dezvoltare maximă și apar în formă masivă în culori albe, cenușii și roz. Sunt mai multe tipuri de marmura care se extrag din aciere de la Rușchța. Marmura cenușie este bine dezvoltată în partea superioară a carierei și conține multe impurități: cuarț, grafit, pirită, magnetit. Marmura albă este prezentă în partea centrală a carierei. Pe măsura dezvoltării în grosime, marmura devine mai omogenă din punct de vedere coloristic, redominând culoarea alb-lăptoasă. Marmura roz se situează la sud de marmura albă, apărând sub forma unor fâșii și a unor pulberi fine.

Cu o singură întrerupere, la naţionalizarea din anii ’50, extracţia a conti¬nuat neîncetat. în anii ’70, Domul din Milano a fost restaurat sută la sută cu marmură de Ruşchiţa. Ea se regăseşte atât în lucrări particulare precum vila sultanului din Brunei, sau vila din Monte Carlo a pilotului de Formula Michael Schumacher, cât şi în edificii publice, ca Parlamentul din Budapesta, sediul BBC din Mainheim sau Palatul Parlamentului din Bucureşti. Puţini ştiu că celebrul vultur din Birou Oval de la Casa Albă, unul dintre simbolurile americanilor, a fost sculptat în marmură albă extrasă de la Ruşchiţa.

Din 1998 Titan Mar (compania patronată de Adriean Videanu) a achiziţionat pachetul majoritar al SC Marmosim SA Simeria, proprietarul carierei Ruşchiţa. În 2001 începe exploatarea în Cariera Nouă din Dealul lui Ionel, situată în imediata apropiere a Carierei Vechi-Gropan.

marmura ruschita 3

Extracţia marmurei de la Ruşchiţa s-a făcut în formă de clopot răsturnat, formându-se Cariera Gropan, care între anii 1884 şi 1960 a atins adâncimea de 130 m. După anii 60 începe exploatarea în felii orizontale, descen¬dent şi fâşii longi¬tudinale, realizându-se deschiderea plat¬formelor de extracţie ale actualei cariere.

In premieră în România se experimentează tehnici şi tehnologii pentru extracţia mar¬murei din subter-an cu rezultate pozitive. Tăierea marmurei se face după tehnologii mo¬derne cu filouri (un fel de lanţuri diamantate, angrenate de motoare puter¬nice), haveze cu discuri (imense drujbe de tăiat roca), perne şi pene metalice gonflabile, şi cu foreze speciale.

În perimetrul exploatării de marmură de la Rușchița, peisajul natural a fost puternic degradat, lucru care s-a răsfrânt și în deteriorarea ecosistemelor limitrofe.

marmura ruschita 4