Capela Ghica de la Ghergani

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că este un monument istoric, care ne aduce trecutul în prezent!

• Este in Ghergani, Județ Dâmboviţa
• Construit în 1869
• Deschis turiștilor 

Capela Ghica se află pe moşia lui Ion Ghica, una dintre figurile emblematice ale României moderne. A fost economist, matematician, scriitor, pedagog, diplomat şi prim-ministru de cinci ori…

 

• Constructor/ Autor: Grigore Cerchez
• Cod monument Istoric: DB-II-m-A-17516.02
• Condiții de vizitare:

În anul 1844, va edita împreună cu Mihail Kogălniceanu şi Vasile Alexandri săptămânalul „Propăşirea”. A făcut parte din conspiraţia din 1848, care dorea unirea Ţării Româneşti cu Moldova, sub prinţul Mihail Sturdza, însă eşuează, iar Ion Ghica revine în Ţara Românească, unde împreună cu Nicolae Bălcescu şi Christian Tell reactivează societatea secretă „Frăţia”, societate pe care au înfiinţat-o în 1843. S-a constituit şi o filială la Paris, al cărei secretar era C.A. Rosetti, cu numele „Societatea studenţilor români”.

În anul 1874, a fost membru titular al Societăţii Academice Române, iar peste doi ani este numit preşedinte al instituţiei, funcţie pe care o va ocupa de mai multe ori de-a lungul vieţii.

Între anii 1881-1889, a fost ministru plenipotențiar la Londra.

În 1941, se întoarce în Moldova, unde va ocupa funcţia de profesor la universitatea înfiinţată sub domnia lui Mihai Sturdza, Academia Mihăileană, care este prima instituţie de învăţământ superior modernă din Moldova (1835 – 1847).

Ion Ghica s-a remarcat şi ca prozator, în special cu lucrarea „Scrisori către V. Alecsandri”, care a fost unul dintre prietenii săi buni. De asemenea, a mai scris lucrările „Amintiri din pribegie” şi Convorbiri economice.

Se stinge din viaţă la 7 mai 1897 la moşia din Ghergani, unde va fi şi înmormântat.

Cupola a fost construită în anul 1869, după planul arhitectural realizat de Grigore Cerchez, care a fost unul dintre susţinătorii şi adepţii curentului istoric. Stilul său arhitectural era de factură neobrâncovenească, dar și neogotică. Între anii 1876-1879, a deţinut funcţia de inginer şef al Bucureştiului.

Este situată la jumătatea drumului dintre Bucureşti şi Târgovişte, în localitatea Ghergani, care face parte din oraşul Răcari, judeţul Dâmboviţa.
 
Deasupra intrării în capelă se poate observa stema familiei Ghica, încadrată de pisania: Acest sfânt templu s-a ridicat de Ion Ghica şi soţia sa Alexandra în anul domnului 1868″ şi de un citat din Evanghelia după Matei: „Veniţi toţi la mine cei osteniţi şi însărcinaţi şi eu voiu odihni pre voi”.

Intrarea în capelă se face prin două rampe de formă semicirculară, care se îmbină într-un fel de foisor. Cripta familiei Ghica, unde au fost înmormântaţi Ion Ghica şi soţia sa, Alexandra, se află sub capelă. Monumentele lor funerare au fost realizate de sculptorul italian Porata. Interiorul capelei este similar cu cel al unei biserici, cu abside laterale şi o absidă semicirculară a altarului. Are ferestre înguste şi alungite, care se sprijină pe un tambur înalt. Cândva pereţii interiori erau pictaţi în intregime.

În poiana din faţa capelei se află mormintele aviatorului român Ionel Ghica (1904-1932), unul dintre nepoţii lui Ion Ghica şi cel al Irinei Ghica, la căpătâiul căreia se află cinci îngeri.
 
Capela familiei, care impresionează prin bogăţia formelor şi culorilor, contrastează cu sobrietatea conacului, care odată i-a adăpostit pe Vasile Alecsandri (1821-1890), Alexandru Odobescu (1834 – 1895) sau Aristizza Romanescu (1854-1918), o renumită actriţă şi profesoară de declamaţie la Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti. Cândva pereţii conacului erau împodobiţi de picturi, printre care şi tabloul lui Nicolae Grigorescu „Ţiganca din Ghergani”.
 
Ion Ghica a moştenit conacul de la tatăl său, banul Dumitru Ghica, care o cumpărase în 1875. Odată cu instaurarea regimului comunist, au dispărut oglinzile, mobilierul şi tablourile, fiind salvată doar biblioteca, care a fost dusă la Biblioteca Academiei Române.

În decembrie 2009, moşia a fost retrocedată moştenitorilor de drept, însă din nefericire, atât conacul, cât şi capela au ajuns într-o stare de degradare avansată.

Sursa foto: cellacosimex.ro