Biserica Precista

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că este una dintre cele mai renumite biserici din Bacău!

Este în Bacău, Județ Bacău
Construit în sec. al XV-lea
Poartă Hramul „Adormirea Maicii Domnului”
Deschis turiștilor

Biserica Precista, una dintre cele mai renumite biserici din Bacău, a fost construită în timpul lui Ştefan cel Mare, de către Alexandru Voievod, fiul acestuia…

Cod monument Istoric:BC-II-m-A-00757.01
Trasee amenajate:
Condiții de vizitare:
Sărbătoare anuală: 21 noiembrie

În data de 1 ianuarie 1491 este sfinţită. Biserica este construită în stilul arhitectonic, specific perioadei lui Ştefan cel Mare. Este realizată din piatră şi cărămidă, cu plan treflat cu turlă. Are o lungime de 25.68 m, lăţimea pronaosului de 8.12 m, iar lărgimea, în dreptul absidelor, este de 11.24 metri.

Pronaosul biserici este lărgit, de formă pătrată şi intrare spre vest. Are două ferestre, una orientată spre sud, iar cealaltă spre nord. Este boltit în calota sferică pe pandantivi şi arcuri. Absidele laterale ale naosului sunt semicirculare în interior şi cu câte cinci laturi în exterior. În ceea ce priveşte absida altarului, aceasta este de formă semicirculară în interior şi cu nouă laturi în exterior. Este flancată de nişele proscomidiei şi diaconiconului.
Turla, de formă cilindrică în interior, este aşezată pe o primă bază de secţiune părtrată din zidărie de piatră şi o a doua bază de formă stelată cu 12 vârfuri, din cărămidă. In interior, turla prezintă opt feţe. Zidul din dreptul diaconiconului şi a proscomidiei este întărit de doi contraforţi.

Soclul bisericii este construit din piatră brută, cu profil de piatră de talie. Două rânduri de ocniţe cu arcuri şi picioare de cărămidă înconjoară biserica.

Alexandru Voievod, ctitorul bisericii a dăruit proprietăţi şi bunuri materiale bisericii, printre care un Tetraevanghel, în data de 23 aprilie 1941, un Panaghiar şi alte obiecte sfinte.
În anul 1494, din porunca domnitorului Alexandru, a fost aşezat un mormânt în interiorul bisericii, care a fost descoperită în anul 1911, de arhitectul Virgil Drăghiceanu, ca fiind a unui fiu al voievodului. Este decorat în stil gotic şi a fost mutată la Muzeul de Istorie din Bacău, unde poate fi admirat.
În sec. al XVII-lea, în vremea domnitorului Vasile Lupu, biserica a trecut printr-un proces de transformări şi reparaţii, se va reface catapeteasma, uşile împărăteşti şi diaconeşti, iar icoanele au fost pictate în stil renascentist. Acesta va dărui Biserica Precista şi satele Letea şi Poporul Mănăstirii Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi. Din această perioadă, este datată piatra de mormânt din anul 1636, care aparţine domniţei Carstina, soţia panului Mihai Montena Postelnic, unul din ctitorii bisericii.
Biserica Precista va fi închinată sfintelor mănăstiri de la Muntele Athos. Între sec. XVIII-XIX, biserica va fi înzestrată cu icoane valoroase dăruite de enoriaşi.
În anul 1854, biserica va mai trece printr-o etapă de transformări arhitecturale, care vor duce la modificarea formei originale a bisericii, prin adăugarea unui pridvor, construirea unei turle deasupra pronaosului, pictarea interiorului bisericii în tempera şi pardosirea cu dale de piatră. A mai trecut prin lucrări de reparaţii în anii 1871, 1884 şi 1890. În data de 1 iulie 1907 a fost declarată monument istoric. Ulterior, în perioada 1924-1933, sub conducerea arhitectului George Sterian, Comisiunea Monumentelor Istorice a întreprins lucrări de restaurare a bisericii, pentru a o aduce la forma ei originală.
Pictura interioară datează din anul 1854, fiind refăcută de mai multe în sec. al XIX-lea.
Între anii 1984-1988, au fost întreprinse lucrări de mare amploare pentru a pune în valoare edificiul. Între anii 1986-1989, pictorii bucureşteni Vasile cel Mare şi Constantin Apostol s-au ocupat de repictarea bisericii în tehnica fresco, cel dintâi ocupându-se de interiorul turlei bisericii, iar cel din urmă de tot ansamblul interior al bisericii şi de ocniţele lăcaşului. Următoarea perioadă de restaurări are loc între anii 2001-2004, când s-a ridicar casa praznicală, s-a reparat acoperişul, s-a recondiţionat picture interioară şi s-a instalat centrală termică.

Cu sprijinul Direcţiei Monumentelor Istorice au fost restaurate ruinele Casei Voievodale şi a Turnului de apărare a Curţii Domneşti, iar în data de 27 iulie 2004, cu ocazia comemorării a 500 de ani a trecerii la cele veşnice a Sfântului Ştefan cel Mare şi Sfânt, biserica Precista a fost sfinţită din nou.