De ce sa vezi acest obiectiv?
Pentru că este un obiectiv turistic foarte important și foarte vechi din zona Bucovinei, un adevărat monument istoric reprezentativ pentru istoria locurilor, avand o arhitectură deosebită!
- Este în Suceava, Judeţ Suceava
- Construit în 1551
- Poartă Hramul „Învierea Domnului și Sfântul Cuvios Antonie cel Mare”
- Cod monument Istoric: SV-II-m-A-05472
- Trasee amenajate: da/nu
- Sărbătoare anuală: 17 Ianuarie
Cunoscută și sub denumirile de Biserica Vascresenia sau Biserica Elena Doamna, aceasta a fost ridicată în anul 1551 de către Elena Rareș, soția voievodului Petru Rareș, pisania de la intrare stând mărturie: „Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Duhului Sfânt acest lăcaș sfânt închinat Învierii Domnului a fost început și terminat de Elena, doamna voievodului Petru, …în anul 7059(1551)”.
Conform cercetărilor arheologice, anterior edificiului au mai existat alte constructii, fie din lemn, fie din cărămidă care se succed fără întrerupere pe aceeași suprafață, într-un interval de timp de la mijlocul secolului al XVI-lea. Biserica ridicată ulterior și construită din piatră, se regăsește pe traseul acestora mai vechi.
Istoria spune că la câțiva ani după ocuparea Bucovinei de habsburgi, în 1782, împaratul Iosif al II-lea dispune ca biserica „Invierea Domnului” să fie cedată comunității greco-catolice, la cererea acesteia, suferind astfel importante transformări privind arhitectura interioară și exterioară, adaptată la necesitățile cultului catolic.
După ce credincioșii romano-catolici își amenajează propriul lăcaș de cult, între 1836-1637 biserica este utilizată de către foștii credinciosi greco-catolici ruteni din Suceava până în 1936- când este restituită ortodocșilor români, ca urmare a procesului istoricului Nicolae Iorga. De la acestă dată și până la sfârșitul celui de-al II-lea război mondial, funcționează ca biserică a Garnizoanei militare.
Între anii 1982-1989, biserica este supusă mai multor lucrări de restaurare şi conservare, pentru a readuce biserica la forma ei iniţială. În același timp, biserica este împodobită cu veșmânt pictural: cu picturi realizate de Ion Grigore, cu icoana hramului de deasupra ușii de la intrare executată în mozaic de pictorul George Raducanu și cu vitraliile aparținând pictorului bucovinean Dan Broscăuțeanu. Iconostasul și mobilierul de stejar sunt realizate de sculptorul Petru Ungureanu.
Construcția din piatră brută, cioplită numai pe alocuri, are dimensiuni relativ reduse, specialiștii susținând că planul bisericii ar fi o copie aproape fidelă a „Sfântului Ioan Botezătorul” din Piatra Neamț, ctitoria voievodului Ştefan cel Mare.
Absidele laterale ale naosului sunt înlocuite printr-o îngrosare a zidului pe toată lungimea naosului, limitată de cei doi contraforți, suprafața exterioară având copertină cu profiluri din piatră. Tipică pentru arhitectura edificiului este existența arcurilor, prelungite prin pilaștri angajați, care se îngustează în jos prin console succesive.
În secolul al XIX-lea, se efectuează o modificare în interiorul bisericii, şi anume uşa care separa naosul de pronaos este înlocuită cu o arcadă largă. În ceea ce priveşte pronaosul, acesta este separat în două de un arc cu pilaştri şi console proeminente, în contrast cu naosul, acare este acoperit cu o calotă sferică simplu realizată.
După terminarea lucrărilor de restaurare, pe data de 8 octombrie 1989, are loc resfințirea bisericii, de către Arhiepiscopul Pimen (pe atunci episcop vicar al Mitropoliei Moldovei și Sucevei).
După Revoluție, în incinta bisericii este înălțată o troiță din lemn de stejar în cinstea eroilor martiri unde, în fiecare an la data de 22 decembrie, se săvârșește o slujbă de pomenire.
În anul 2000 este restaurată și clopotnița (zvonita), care datează de la începutul secolului al XIX-lea și are o arhitectură specifică. În vara aceluiași an, ajung aici, din Creta, mici părți din moaștele sfinților 99 de cuvioși, care se păstrează și acum în pronaosul bisericii. În anul 2002, bisericii va fi adusă o modificare aspectului exterior, care a constat în pictarea ocniţelor, lucrare îndeplinită de prof. univ. Ioan Grigore.
De știut că și biserica Învierea Domnului a fost înzestrată cu numeroase obiecte de cult valoroase, dintre care o Evanghelie în limba slavonă, tipărită la lvov în anul 1644 și ținută în prezent la biserica Sf. Dumitru din Suceava.
Adresa: Bdul. Ana Ipătescu nr.14, Suceava, judeţ Suceava.
