Biserica fortificată din Ghimbav

• Este în localitatea Ghimbav, județul Brașov
• Construită în jurul anului 1300
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Satul Ghimbav  apare menționat pentru prima dată în documente in anul 1420, cȃnd locuitorii comunității au fost sfătuiți de regele Sigismund de Luxemburg să-i ajute pe cei din Sanpetru, Hărman şi Bod să ridice intăriturile din piatră ale Cetății Brasov… 

De-a lungul anilor Ghimbavul, a avut de suferit mai multe dezastre în urma invaziilor turceşti sau a incendiilor. În anul 1422 si 1658 au loc invaziile turceşti, în 1469 şi 1586 dezastrele incendiare, în 1599 atacul de către trupele domnitorului Mihai Viteazul, în 1602 de către soldații trupelor habsburgice ale lui Gheorghe Basta și în anul 1611 de către principele Transilvaniei Gabriel Báthory.

Biserica fortificată de la Ghimbav este singura biserică fortificată de rit evanghelic din Transilvania, pictată în intregime la interior cu motive florale şi mai puțin religioase. Culorile folosite pentru interiorul bisericii sunt foarte vii şi pline de viată, transmițȃnd o stare de sărbătoare.

Biserica şi clopotnița sunt construite în jurul anului 1300 ca o bazilică trinavata, cu un cor în zona de est, o sacristie la nord şi un turn masiv construit în partea de vest. În sec. al XV-lea se ridică în jurul bisericii un zid de incintă din piatră şi cărămidă şi un sanț cu apă de jur împrejurul lui. În urma invaziei tucesti din 1658 se reconstruieste biserica fortificată în forma actuală, în momentul respectiv fiind şi singura biserică fortificată din sud-estul Transilvaniei.

Altarul este contruit în sec. al XIX-lea in stil neoclasic, din lemn sculptat şi vopsit. Este realizat pe trei planuri.  Planul superior este înconjurat de un nimb de raze pe care stă scris Gott, iar de-o parte şi de alta a inscripției sunt pictați doi ingeri care se roagă. În al doilea plan, care este situat în centrul altarului, se află Iisus înconjurat de un nimb auriu în momentul înăltării la Cer. Ultimul plan reprezintă Pămȃntul simbolizat printr-o parte dintr-o sferă de culoare neagră.

În altar se găsesc băncile unde stăteau Juzii, persoanele importante ale orasului, clericii de rang inalt, precum şi copiii neconfirmați după ringul evanghelic ai bisericii. Acestia, la vȃrsta de 14 ani, cȃnd primeau confirmarea, ocupau loc în ultimele rȃnduri de pe partea laterală de sud a bisericii, urmȃnd să avanseze spre locurile din faţă pe măsură ce înaintau în vȃrstă.  După ce se însurau aveau dreptul să ocupe locurile din spate de pe rȃndul de bănci din dreapta, aflate pe centrul navei principale a bisericii. Şi pentru fete, femei tinere şi în vȃrstă se aplica aceeasi regulă de aşezare în biserică, însă pe partea de nord a navei principale.

Amvonul este bogat sculptat, acoperit în față cu o pȃnză de aceeaşi culoare cu cea de pe altar. Un lucru interesant de ştiut este acela că aceste pȃnze erau țesute de mană şi erau de culori diferite, fiecare culoare reprezentȃnd un anumit eveniment ce urma să aiba loc în cadrul bisericii. De exemplu, pȃnzele albe erau folosite pentru sărbătorile religioase importante, cele negre la inmormantări, cele mov la ocazii deosebite, iar cele verzi pentru zilele obisnuite. Orga bisericii datează din sec. al XVII-lea si a fost realizat de un meşter din Brasov, ale cărei foale fiind actionațe electric în prezent.

La turnul bisericii şi clopotniță se pot ajunge din afara bisericii, urcand pe o scară din piatră, apoi printr-o uşă pătrunzi în turnul propriu-zis. Pentru a admira panorama Ghimbavlui se poate urca mai sus pe nişte scări din lemn ajungȃnd într-o încăpere unde există şi cele patru clopote mari montate între anii 1923-1928. Tot aici se mai află si clopotul mic sau asa-numitul clopot al şcolarilor construit în sec. al XVI-lea, care era folosit pentru a anunța începerea cursurilor.

Biserica din Ghimbav, precum şi cele din Hărman si Râşnov  găzduiesc anual Festivalul Musica Barcensis, în cadrul căreia se susțin concerte de muzică sacră, de orgă, vocal-instrumentală și camerală.
.