Biserica fortificată din Archita

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că este un ansamblu fortificat construit în sec. al XIII-lea şi înscris pe lista monumentelor istorice în anul 2010!

• Este în Archita, judeţ Mureş
• Construit în sec. al XIII-lea
• Deschis turiștilor

 Biserica fortificată din Archita a fost declarată monument istoric în anul 2010, când a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Mureş.

• Cod monument Istoric: MS-II-a-A-15596 (din anul 2010)
• Trasee amenajate: nu
• Condiții de vizitare: tot timpul anului

Istoria ei se întinde pe o perioadă de mai bine de cinci secole. Biserica nu a fost ridicată de la zero, ci pornind de la o bazilică romană cu trei nave, fără turn şi care data din ultima pătrime a sec. al XIII-lea.
 
Primele modificări care au urmat, au fost realizate în jurul anului 1500, când a fost transformată într-o biserică gotică, de tip hală, şi s-a început fortificarea ei, fapt ce a implicat modificări de structură. Acestea au constat în demolarea navelor laterale prevăzute cu bolţi în cruce pe ogive, dovezi ale acestor modificări putându-se observa în partea nordică a bisericii, între contraforţi şi peretele principal al navei.
 
Din biserica veche se mai păstrează cele patru arcade semicirculare, care cândva erau deschise spre navele colaterale, dar, care în prezent sunt închise cu cărămidă şi piatră pentru constituirea peretelui navei centrale. După demolarea navelor colaterale, a fost ridicat un nivel de apărare prin înălţarea navei centrale.

În prezent, acest nivel de apărare este închis pe trei laturi. Odată cu introducerea armelor de foc, meterezele au fost transformate în formă de gaură de cheie, pentru o protecţie mai bună. Aceste găuri în formă de cheie pot fi observate pe peretele nivelului de apărare, pereţii navei sau deasupra bolţii.

Despre clopotniţa bisericii se presupune că ar data de dinainte de începerea fortificării bisericii, adică din sec. al XIV-lea, teorie întărită de faptul că parterul este izolat de restul bisericii printr-un zid de cărămidă, gros de 1 m.

În jurul anului 1500, odată cu fortificarea bisericii, s-a amenajat în grosimea zidului vestic al o galerie îngustă, prin care se ajungea la nivelul al doilea al turnului, unde se găsea o vatră pentru fierberea apei sau a păcurei, care se turnau prin gurile de turnare ale turnului. De la nivelul al treilea se făcea intrarea la nivelul de apărare amenajat în podul bisericii. Celelalte etaje ale turnului clopotniţă au fost prevăzute cu platforme din bârne şi câte trei metereze pe fiecare latură. În anul 1802, turnul a fost refăcut după modelul turnurilor din Ţara Bârsei, cu acoperiş în formă de piramidă, cu vârful retezat şi cu post de observaţie de forma unei galerii de lemn, cu arcadă dublă pe fiecare latură.

Dubla incintă care înconjoară biserica are formă dreptunghiulară şi include şi drumul de strajă al curtinelor exterioare. Nouă turnuri au fost poziţionate pe colţurile incintelor, însă în prezent au mai rămas doar opt. Zidurile incintelor au o înălţime de şapte metri, în timp ce drumul de strajă se află la o înălţime mai mică, de patru metri, şi este sprijinit pe console de lemn. S-a păstrat intact până în prezent.
Comunicarea dintre turnuri şi curţile interioare se făcea prin intrări aflate pe drumul de strajă sau prin scări mobile. Turnul de sud-vest prevăzut la nivelul al doilea şi al treilea cu câte două ferestre mici, mai păstrează în prezent o galerie din lemn. În partea vestică se afla turnul porţii, ale cărui niveluri superioare erau folosite drept locuinţă. Zidurile şi turnurile au fost refăcute în sec al XIX-lea, iar în sec. al XX-lea au fost renovate toate acoperişurile ansamblului.

Influenţe specifice Renaşterii şi stilului gotic târziu pot fi observate la modul în care a fost decorată intrarea în biserică, de pe latura de sud, cu cornişă cu denticuli şi baghete încrucişate pe colţuri.

O sacristie cu boltă în cruce pe ogive a fost lipită de latura de nord a bisericii, dar din nevoia de a mări spaţiul în biserică, a fost inclusă în navă prin demolarea peretelui despărţitor. Corul şi nava au ferestre în arc frânt.