Biserica evanghelică Sf. Martin

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că este una din cele mai vechi monumente din Braşov!

• Este în Braşov, Județ Braşov
• Construit în secolul XIII
• Poartă Hramul „Sfântul Martin”
• Deschis turiștilor.

Situată pe dealul Martinsberg, istoria bisericii evanghelice Sf. Martin începe în sec. al XIII-lea, cândva în anul 1235, dar iniţial ca lăcaş romano-catolic…

• Cod monument Istoric: BV-II-m-A-11394
• Trasee amenajate: nu
• Condiții de vizitare: se poate vizita cu anunţare prealabilă şi justificată.
• Sărbătoare anuală: 11 noiembrie

Prima atestare documentare a bisericii este în anul 1395, când regele Sigismund de Luxemburg, cu ocazia vizitei sale la Braşov, a făcut o danie anuală de 40 de guldeni, pentru slujbe în capela cu hramul „Sf. Martin”.

O altă menţiune a bisericii apare în anul 1425 conform căreia capela „Sf. Martin” se afla în construcţie. Pe clopotul bisericii este inscripţionat mesajul „Magister Andreas de brash, anno 1521”. În anul 1529, sunt menţionate lucrări de refacere la iniţiativa lui Lucas Hirscher, judele primar al Braşovului. În anul 1794, deasupra frontonului vestic al bisericii s-a construit un turn scund, în care au fost amplasate clopotele şi un ceas. Între anii 1795-1796, biserica trece printr-o serie de transformări prin care ajunge la forma actuală, care stau la baza proiectului executat de Carl Steiback. O tranformare majoră este prelungirea bisericii spre est prin demolarea corului gotic.

În sec. al XVIII-lea, biserica avea o lungime cât jumătate din lungimea actuală a clădirii. Corul are o structură simplă, care se termină în trei laturi dintr-un octagon, pe partea sudică fiind prevăzut cu o sacristie de dimensiuni mici. Pereţii corului sunt proiectaţi cu ferestre de formă dreptunghiulară, la interior, amplasate în ambrazuri adânci, cu închidere în segment de cerc, iar la exterior încadrate în chenare de tencuială cu borsaje.  
 
Nava are patru ferestre pe latura sudică, cinci pe latura nordică, similare celor din corul bisericii. Faţada principală a edificiului are câte două ferestr mici de-o parte şi de alta a intrării, o ferestră situată deasupra portalului, cu ancadrament de piatră cu muchia teşită şi vopsită în roşu, precum şi ferestrele turnului.
Patru portaluri asigură accesul în biserică. Două dintre portaluri datează din perioada medievală, şi anume cel vestic şi cel sudic, pe al cărui ancadrament de piatră cu lintel sprijinit de console stă scris hic fuit „1529”. Portalul nordic este rezultatul modificărilor ulterioare din sec. al XVIII-lea, însă păstrează câteva elemente gotice, şi anume muchia teşită a ancadramentului în semicerc şi lintelul sprijinit de o consolă.  

Biserica are un tavan plat, iar în partea superioară a pereţilor se poate observa o cornişă proeminentă, bogat profilată, care înconjoară biserica sub tavanul decorat cu stucaturi. Linia dintre navă şi cor este frumos marcată prin lesene. Tribuna din partea vestică a bisericii este susţinută de doi stâlpi masivi cu secţiunea octogonală, sub tribună, aflându-se trei travee cu bolţi în cruce. Nervurile acestora sunt proptite în structurile portante, excepţie făcând consola spiralată din piatră din peretele vestic. Cheile de boltă au fost decorate cu rozete şi cazmale încrucişate, conform stilului arhitectural gotic.

În decursul timpului, tribuna zidită a suportat modificări, fiind extinsă cu o structură din lemn, căpătând forma actuală de litera „U”, cu laturile inegale. Aripile laterale de pe părţile sudică şi nordică sunt realizate complet din lemn, iar partea inferioară este decorată cu traforaj din scândură. Parapetul tribunei este realizat din casete delimitate de baghete profilate, în care, pe partea sa vestică sunt reprezentaţi apostoli, iar pe restul însemne ale breselelor şi asociaţilor de flăcăi.

Pictura realizată pe parapetul tribunei vestice a fost realizată în sec. al XVIII-lea, în timp ce cea de pe restul parapetului tribunei a fost realizată în sec. al XIX-lea. Parapetul tribunei vestice este format din casete delimitate de baghete profilate, pe care sunt reprezentate apostoli, pictură care a fost realizată în sec. al XVIII-lea. Amvonul este amplasat pe latura sudică, la întâlnirea navei şi a corului. Coroana amvonului datează din sec. al XVIII-lea, în vârful căreia a fost postată figura lui Iisus, iar pe colţuri figurile evangheliştilor. Pe tavanul coroanei este pictat Sfântul Duh. Altarul, care datează de la sfârşituş sec. al XVIII-lea, este tripartit cu nişa centrală dominată de basorelieful care-l reprezintă pe Iisus Hristos, iar în cele laterale, cu imaginile Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.