Biserica Evanghelica fortificata din Cisnadie

• Este în Cisnădie, Județul Sibiu
• Data începerii construcției: secolul al XIII-lea
• Poartă Hramul Sf. Walpurga

La zece kilometri de Sibiu se găsesc oraşul Cisnădie şi a sa Biserică Evanghelică fortificată, ce a găzduit primul paratrăsnet din Transilvania…

• Cod monument Istoric: SB-II-a-A-12355

Denumit, în trecut, şi Cisnădia Mare, oraşul Cisnădie este poziţionat pe valea pârâului Argintului şi a pârâului Ursului, la baza Măgurii Cisnădiei. Localitatea a fost întemeiată de colonişti cu etnie germană, „aclimatizaţi” în aceste locuri la porunca regelui Géza al II-lea al Ungariei (1141-1161), cu scopul de a apăra graniţele regatului împotriva invaziilor cumanilor, pecenegilor sau tătarilor.
În 1204, într-un document emis de regele Emeric al Ungariei, apare şi prima menţiune cu privire la o aşezare umană în teritoriul ocupat astăzi de Cisnădie.
Localitatea a fost supusă în repetate rânduri atacurilor turcilor (între secolele al XV-lea şi al XVII-lea), mai apoi unei epidemii de ciumă devastatoare. Şi fiindcă edificiul-emblemă al oraşului, Biserica Evanghelică fortificată, a fost lovit în repetate rânduri de trăsnet, autorităţile au montat, pe turnul acestuia, primul paratrăsnet din Transilvania.

Lăcaşul datează din epoca medievală, din secolul al XIII, şi poate fi descris ca fiind o bazilică romanică fortificată, cu trei nave, modificată ulterior în stil gotic. La realizarea construcţiei s-a folosit piatră şi cărămidă. Biserica poartă hramul Sf. Walpurga şi este înscrisă în lista monumentelor istorice din judeţul Sibiu (din 2010). Izvoarele istorice consemnează existenţa lăcaşului de rugăciune în anul 1349; în a doua jumătate a secolului al XV-lea şi în prima jumătate a secolului al XVI-lea biserica este modificată în stil gotic; alte transformări în arhitectură se produc în urma atacului turcilor din 1493.

Biserica a fost fortificată prin supraînălţarea turnului central, dotarea acestuia cu metereze, supraînălţarea absidei şi construirea a două bastioane suplimentare, plasate deasupra portalurilor laterale. În jurul lăcaşului de rugăciune au mai fost ridicate trei centuri de ziduri străbătute de coridoare de apărare şi prevăzute cu bastioane, turnuri, dar şi o reţea de şanţuri, umplute cu apă (astăzi şanţurile sunt acoperite).
Turnul clopotniţă a trecut, la rândul său, prin diverse modificări; a primit forma actuală în 1751, iar după aproape patru decenii (în 1795) s-a îmbogăţit cu primul paratrăsnet din Transilvania, confecţionat din cupru.

În biserică, sacristia este ridicată pe locul apsidei nordice, iar apsida sudică este separată de restul construcţiei printr-un zid şi transformată în trezorerie. Până în 1915, aici a fost păstrat „Tezaurul de la Cisnădie”, care se află astăzi la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Înăuntrul lăcaşului de cult se mai află un clopot din anul 1664, o cristelniţă în stil gotic, realizată din bronz şi porţile altarului vechi, construit în stil baroc. Altarul poliptic (compus dintr-o serie de panouri) este o creaţie a lui Vincentius Cibiniensis şi datează din secolul al XVI-lea.
Dacă ajungi în zonă, merită să vizitezi şi turnurile medievale cu diverse destinaţii, păstrate integral până astăzi: „Turnul Paznicului”, „Turnul Primăriei”, „Turnul Slăninei”, „Turnul Faurilor de Seceri”, Turnul Şcolii şi turnul din grădina parohială.