- Este în localitatea Herina, Județ Bistrița-Năsăud
- Construit între 1250-1260
- Prima atestare: 1246
- Deschis turiștilor
Biserica evanghelică Herina este una din cele mai frumoase biserici romanice din România, numărandu-se şi printre cele mai bine păstrate monumente istorice timpurii din Transilvania…
- Cod monument Istoric: BN-II-m-A-01661
- Trasee amenajate: nu
- Condiții de vizitare: deschis turiștilor
Lăcașul de cult este ridicat din cărămidă, în stil romanic, cu trei nave și absidă principală încadrată de două absidiole, ce se ascunse în grosimea zidurilor. Deasupra celor două nave latarele au fost ridicate tribune false. Pe fațada de vest se găsesc două turnuri cu acoperiș din șindrilă. Deasupra celor două nave laterale se găsesc tribune false.
Potrivit istoricului Kurt Klein, biserica ar fi fost întemeiată la începutul secolului al XIII-lea de banul Simon din neamul Kacsics. În 1228, din cauză că banul Simion participă la asasinarea reginei Gertrud, regele Andrei al II-lea al Ungariei îi ridică dreptul de proprietate şi toate proprietăţile acestuia sunt dăruite lui Dionisie din neamul Tomaj. Astfel că atunci când biserica apare pentru prima dată menționată documentar, în anul 1246, apare ca aparținând episcopiei din Transilvania.
Dintr-un document eliberat de Béla al IV-lea al Ungariei, aflăm că în urma invaziei tătarilor, Herina a fost depopulată, fapt ce i-a determinat şi pe călugării benedictini să plece. Ulterior, va retrage localitatea din proprietatea sa, aprobând cererea episcopului transilvan Gallus, cu scopul de a popula din nou localitatea.
Până la finele secolului al XIV-lea, Herina este amintită ca proprietate episcopală, când în 1395 Sigismund de Luxemburg obţine de la episcopul transilvan, în schimbul cetăţii Kecskés, proprietatea localităţii Herina şi a satelor Domneşti şi Neţeni.
Mai târziu, în 1402, regele donează cele trei localităţi lui Anton şi Ioan Somkereki, iar în 1411 lui Tomas Farkas din Săsarm, a cărei familie îşi va avea resendinta la Herina secole de-a randul.
După schimbarea stăpânilor moşiei, biserica a primit câteva adăugiri de natură gotică, şi anume abernacolul de pe peretele nordic al sanctuarului şi pictura ale cărei urme au fost evidenţiate cu ocazia ultimei restaurări.
Biserica din Herina este pentru prima dată menționată documentar în anul 1449 în testamentul lui János Farkas, din care s-a aflat că a făcut donații către mai multe biserici, printre care se afla şi biserica Sfântul Petru din Herina.
În biserică, înca se mai oficiază slujbe religioase deosebite.
Cale de acces: 12 km de la Bistrița pe DN 17 spre S-V, apoi 7 km pe DN 15 A. |