De ce sa vezi acest obiectiv?
Pentru că este o bijuterie arhitecturală, a cărei frumuseţe este dată de îmbinarea inteligentă şi armonioasă a mai multor stiluri arhitecturale, de tehnicile tradiţionale folosite în îmbinarea lemnului, de limbajul ornamental, şi nu în cele din urmă de pictură!
- Este în Rogoz, Județ Maramureş
- Construit în 1663
- Poartă Hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”
- Deschis turiștilor.
Biserica de lemn din Rogoz poartă Hramul „Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavril” şi se află pe Valea Lăpuşului, la câţiva kilometri de Târgu Lăpuş…
- Cod monument Istoric: MM-II-m-A-04618
- Sărbătoare anuală: 8 noiembrie
Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavril” a fost inclusă în patrimoniul mondial Unesco în anul 2004, alături de alte şapte biserici din lemn, care datează între mijlocul sec. al XIV-lea şi sfârşitul sec. al XVIII-lea:
– biserica de lemn din Ieud Deal (sec. XIV-lea)
– biserica de lemn din Poienile Izei (1604)
– biserica de lemn din Budeşti Josani (1643)
– biserica de lemn din Bârsana (1720)
– biserica de lemn din Şurdeşti (1766)
– biserica de lemn din Deseşti (1770)
– biserica de lemn din Plopiş (1792).
Biserica a fost construită în urma invaziei tătarilor din anul 1661, an inscripţionat la intrarea în biserică, pe locul unei biserici mai vechi, de către obştea satului. Ridicarea bisericii a fost plasată în anul 1663. A supravieţuit invaziei tătare din anul 1717, care a lăsat în urmă zeci de sate şi biserici mistuite.
În anul 2004, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice.
Inscripţia din altar ne dezvăluie că biserica a fost pictată în anul 1785 de zugravii Radu Munteanu şi Nicolae Man. „În anul 1785 această sfântă besăric[ă] s-au zugrăvit, în zilele prea înălțatului împ[ăra]t Iosif al doilea, arhireu neunit fiind țăriai Ghedeon Nichitici, protopop Lador Ilie din Chiuești, preoți ai satului Mane popa Todor și Vlașin popa Ioan, și au plătit robu lu[i Dumn]ezeu acesta Man Grigorie și soața sa Ioană”. O inscripție în naos precizează că: „În anul 1785 luna iunie 10 zile au început [a s]e zugrăvi acea[s]tă sf[â]ntă bi[seri]că și s-au isprăvit [în lu]na lui sep[t]e[m]vrie 11 zile”. Tot în naos este evocată și invazia tătară din 1717 și apar semnăturile zugravilor: „Văleat din tătărime 1717. Zugravi fiind Muntean[u] Ra[du din U]ngureni și Ma[n] Niculae de la Poian[a] Po[r]cului.”
Zugravul Radu Munteanu s-a ocupat şi de pictura bisericii de lemn din Deseşti, fapt ce face ca iconografia şi stilurile celor două biserici să fie similare. Programul iconografic cuprinde teme din Vechiul şi Noul Testament. Pictura, de o valoare aparte, impresionează prin desenul cu linii groase, egale şi prin cromatica luminoasă. Astăzi, se mai păstrează doar în naos şi pronaos, câteva scene parţiale. În anul 1834, au fost întreprinse mai multe lucrări: construirea tribunei din partea de vest a naosului, repictarea parapetului tribunei, modificarea ferestrelor naosului, repictarea plafonului pronaosului şi bolta naosului.
Planul arhitectural al bisericii este unul rar întâlnit, şi anume este format dintr-un pronaos poligonal cu acces pe sud, naos de formă dreptunghiulară şi absida altarului în retragere, de formă poligonală, cu şapte laturi. Pronaosul nu are ferestre, în schimb naosul are două pe nord şi trei pe sud. Altarul a fost proiectat cu o fereastră mică pe partea de sud şi una de formă circulară spre est, prin care, în perioada 1-15 august, razele soarelui luminează altarul timp de 30 de minute. Dimensiunile bisericii sunt de 14 x 5,5 m, fiind încadrată în categoria bisericilor mari din zonă. Acoperişul a fost construit asimetric, cu scopul de a proteja „masa moşilor” plasată de-a lungul faţadei de nord. Streaşina bisericii se sprijină pe console cu terminaţie în cap de cal, iar grinzile de sub streaşină au muchiile crestate. Motivul frânghiei împodobeşte la interior grinda-meşter a bolţii naosului şi consolele, iar la exterior, se poate remarca în mai multe locuri, cum ar fi zona mediană a faţadei sudice.
Exteriorul bisericii impresionează prin decoraţia bogată. Uşa de intrare în biserică are deschidere în acoladă şi ancadrament decorat cu profil simplu, dublat de motivul frânghiei şi rozetei. În stânga uşii de la intrare, o cruce decorată cu acelaşi motive, iese plăcut în evidenţă. Turnul clopotniţă al bisericii se înalţă deasupra pronaosului şi este de formă pătrată, cu camera clopotelor deschisă în consolă, cu stâlpi şi arcade. Acoperişul său este înalt, de formă piramidală şi cu turnuleţe de colţ. Printre icoanele vechi ale bisericii remarcă, în mod special, icoana Maicii Domnului cu Pruncul, care a fost realizată în anul 1787.
|
Date de contact: satul Rogoz, Județ Maramureş. |
