De ce sa vezi acest obiectiv?
Lăcaşul din Cizer, construit integral din lemn, este cu adevărat un martor preţios al unor tradiţii pierdute în timp, atât din punct de vedere etnografic, cât şi din punct de vedere social.
- Este în Cluj-Napoca, Județ Cluj
- Construit în anul 1773
În incinta Parcului Etnografic Naţional „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca se află o biserică veche de 241 de ani, care, prin prisma calităţilor arhitecturale, este considerată una din cele mai reprezentative dintre lăcașurile de lemn din Transilvania.
Biserica de lemn din Cizer datează din 1773 şi se află în Parcul Romulus Vuia din 1968, având o valoare istorică deosebită şi fiind considerată bijuteria muzeului, o capodoperă a artei de a construi și a decora in lemn -declarată monument istoric în 1955.
Potrivit unei inscripții care s-a păstrat în interior, lăcaşul este rezultatul muncii meşterului de biserici Vasile Nicula Ursu, intrat în istorie ca martir al răscoalei ţărăneşti din 1784 şi cunoscut sub numele de Horea (Istoria spune că Horea a fost tras pe roată pentru că a condus răscoala țărănească din Transilvania, fiind împotriva birurilor impuse de imperiul austriac dar şi împotriva obligaţiilor impuse țăranilor români de a lucra pe moşiile nobililor maghiari din Transilvania, revoltă care a cristalizat conștința națională a românilor din Apuseni, generând revolta din 1848).
Acest lăcaș a fost loc de judecată al adunărilor obștești, loc pentru dansul satului dar și loc de pomenire, fiind utilizat drept capelă pentru înmormântări înainte să fie adusă în parcul etnografic din Cluj.
Din punct de vedere architectural, biserica este tip sală, fără pridvor, compusă din pronaos, naos şi altar, în jurul căreia (exceptând altarul) se află un coridor îngust, flancat pe stâlpi susţinuţi de arcade. Pronaosul are plafonul orizontal din scânduri groase de stejar. Deasupra lui se înalţă măreţ, turnul clopotniţei. Naosul are partea superioară în formă de boltă.
În interior, pereţii sunt zugrăviţi, dar zugrăveala este mai târzie şi aparţine unor meşteri al căror nume nu se cunoaşte. Deasupra uşii, la intrarea în pronaos, se poate vedea, scrijelit în lemn, cu litere chirilice, operă a meşterilor care au ridicat biserica, anul terminării construcţiei: 1773. Mai găsim inscripţii la intrarea în naos sau deasupra boltei; cea din urmă pomeneşte numele meşterului constructor: Lucrat Ursu, adică Nicola Ursu“.
Pe partea exterioară a bisericii, de jur împrejur, au fost executate lucrări de sculptură, la jumătatea peretelui fiind realizat un frumos cordon în basorelief. La intrare putem găsi cele mai frumoase şi mai bogate ornamente. Măiestria artistică este dată de elemente precum cele trei rânduri de cordoane, motivele florale şi geometrice sau arcadele cu butoni.
Ceea ce este cu adevărat minunat, este faptul că biserica din lemn a rezistat tuturor vitregiilor îndurate de către cizereni şi a ajuns cu bine în zilele noastre, având puterea de a evoca evenimentele deosebite petrecute în sânul comunității, cu valoare de referință pentru întreaga zonă. Astfel, la mai bine de 240 de ani de la “naşterea sa”, biserica este vizitată de grupuri de şcolari, de turişti români sau străini, de diferiţi oameni iubitori de cultură şi de trecutul nostru istoric.
Preţ vizitare | Program de vizitare: |
Adulţi – 6 RON
Elevi, studenţi, pensionari – 3 RON
Taxă foto: 25 RON/pers
Taxă video 35 RON/pers
Taxă ghidaj (sub 15 persoane) : – 15 RON/română, 25 RON/limbi străine
|
Marţi-Duminică 9:00-17:00 (ultima intrare ora 16:00) |
Adresa: Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia, Str. Tăietura Turcului f.n. (situat la periferia orașului, lângă pădurea Hoia). |