Biserica de lemn din Bârsana

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că impresionează prin pictura murală, care se deosebeşte de stilul post-bizantin întâlnit la celelalte biserici de lemn din Maramureş, declarate monumente UNESCO, prin prezenţa elementelor de stil baroc şi rococo, introduse de zugravul Toader Hodor!

Este în Bârsana, Județ Maramureş
Construit în 1806
Poartă Hramul „Intrarea Macii Domnului în Biserică”
Deschis turiștilor.

Biserica de lemn din Bârsana poartă hramul „Intrarea Macii Domnului în Biserică” şi datează din anul 1711…

Cod monument Istoric: MM-II-m-A-04517
Sărbătoare anuală: 21 noiembrie

Este situată pe Valea Izei, în Maramureşul istoric, la câţiva kilometri de complexul monahal „Mănăstirea Bârsana” şi 18 km de Sighetul Marmaţiei. Conform unor documente ale vremii, Maramureşul a fost lovit de mai multe epidemii de ciumă: anul 1580, sec. al XVII-lea, între anii 1708-1711, cunoscută sub numele de „ciuma mare”, anii 1742, 1774, 1786, 1787 etc.

Iniţial, biserica de lemn a fost ridicată pe locul numit Părul Călugărului”, a cărui denumire provine de la un păr pădureţ multisecular, care astăzi nu mai există. În decursul timpului, va fi mutată de două ori. O dată, în jurul anului 1739, când a fost mutată pe Valea Izei, pe locul unui cimitir apărut după invazia tătarilor în Maramureş în anul 1717, iar a doua oară, când a fost adusă în sat, în jurul anului 1795, în mijlocul unui cimitir unde au fost îngropate victimele din timpul ciumei mici de la 1742.

Biserica de lemn a fost ridicată de preotul Ioan Ştefanca, ajutat de fiii săi şi alţi săteni, în semn de mulţumire lui Dumnezeu, că au scăpat cu viaţă în urma ciumei mari din anul 1711.

Interiorul bisericii a fost repictat în anul 1806 de zugravul Hodor Toader, originar din Vişeul de Mijloc, unul dintre pictorii de seamă ai Maramureşului din acea perioadă, cel care a introdus pictura de factură barocă şi rococo în Maramureş, astfel că picturile interioare au fost executate în stil baroc şi rococo pe lemn, parţial nivelat cu bucăţi textile, prinse pe pereţi şi acoperite cu un strat de var preparat. Acesta s-a ocupat şi de câteva biserici din satele învecinate, şi anume Corneşti, Văleni şi Năneşti.

Biserica este construită pe bârne asamblate în sistem „blockbau”, numit şi „coadă de rândunică”. Are un plan dreptunghiular, cu pridvor pe vest cu două niveluri, anexat ulterior, absidă a altarului poligonală, în retragere. În timp biserica a suferit modificări, una dintre ele fiind lărgirea ferestrelor, iar, în anul 1929, au fost tăiate ferestrele care încadrează uşa dintre naos şi pronaos. Tâmpla bisericii are un program iconograf special. Analizat de sus în jos, în primul registru este înfăţişată Duminica tuturor sfinţilor, în centru avându-l pe Iisus, care binecuvântează cu amândouă mâinile. În registrul următor este înfăţişată Maica Domnului cu pruncul în braţe, între profeţii care au prevestit-o. În ultimul registru este înfăţişată Răstignirea, la care sunt martori Maica Domnului şi apostolul Ioan, de-o parte şi de alta a crucii.

Un element arhitectural notabil este bolta de secţiune poligonală, pe consolă, precum şi pridvoarele cu arcade pe stâlpi sculptaţi şi parapete traforate.
Acoperişul are streaşină dublă. Turnul clopotniţă se înalţă deasupra pronaosului, cu o cameră a clopotelor aflată în consolă, deschisă cu arcade pe stâlpi şi acoperiş înalt, de tip piramidal, acelaşi stil fiind întâlnit şi la Biserica de lemn din Poienile Izei.

Pictura de la Bârsana reprezintă cel mai coerent ansamblu decorativ din creaţia zugravului Hodor Toader, care include pictura murală, iconostasul şi mobilierul. Scenele care domină programul iconografic din naos sunt cele din Geneză, reprezentate în 20 de episoade foarte detaliate, şi cele din ciclul Patimilor în 18 episoade, iar în pronaos cele din Judecata de Apoi, din care s-a mai păstrat un fragment mic, care reprezintă Cetele drepţilor. Cea mai mare parte din pictura murală s-a păstrat în altar şi naos.

Uşile împărăteşti sunt construite în ajur, pe suportul unor linii şerpuite, pe care se pot vedea cum vrejuri cu frunze le înfăşoară, iar uşile diaconeşti sunt decupate după forma siluetelor arhanghelilor Mihai şi Gavril. Icoanele împărăteşti sunt închise în chenar şi, în partea superioară se termină prin arcade realizate în stil baroc, flancate de coloane încolăcite cu ciorchini de viţă de vie.