Băile Bazna

• Este în Bazna, Judeţul Sibiu
• Unitate geografică: Podişul Târnavelor
• Altitudine medie: 320 metri
• Deschis turiştilor cu taxă de vizitare.
• Fără condiţii de campare

Stațiunea Balneară Bazna este situată în nordul judeţului Sibiu şi este recunoscută încă din secolul al XVIII-lea pentru puterea curativă a izvoarelor sale minerale…

• Trasee amenajate: nu
• Trasee marcate: nu

Banza începe să devină cunoscută încă din 1671, când nişte ciobani au descoperit din întâmplare zăcământul de gaz natural. Prin aceasta, dar şi prin apele minerale descoperite ulterior, statţunea a atras atenţia oameniler nu numai din Transilvania, ci şi din alte locuri. În secolul al XVIII-lea, apele minerale de la Bazna fac obiectul unor lucrări interesante. Binefacerea apelor din Bazna este adusă în vedere, în secolul al XVIII-lea, în lucrarea „Memorabilae Europae” a lui Rudolf Rothens, dar şi de către dr. Klaus, în studiul „Izvoare tămăduitoare din monarhia austriacă”. După anul 1752, se fac analize chimice, mai întâi de farmacistul George Bette din Sibiu, apoi de alţi specialişti. Informaţii riguroase au ramăs de la Andreas Gaspari, care a realizat un manuscris cu observaţii culese între 1762-1779 despre starea băilor de aici. Autorul aminteşte despre existenţa mai multor izvoare minerale: Baia bisericii, Baia cerşetorilor, Fântâna acră.
Anul 1791 este legat de publicarea în „Scrieri trasilvanene”, publicatie trimestriala, a unui articolul intitulat „Ceva despre baia de sulf din Bazna”, în care se confirma ca Andreas Gaspari a lasat cea mai veridica descriere a începuturilor acestei staţiuni. În anul 1808, medicii şi chimiştii încep să facă cercetări ştiinţifice asupra apelor minerale, iar, în 1813, au publicat în Anuarul Medical al Statului Imperial un raport favorabil.

Din 1814, izvoarele de la Bazna trec în proprietatea bisericii evanghelice din localitate şi se construieşte un stabiliment balnear. Primele amenajări, 4 cabine şi o instalaţie de încălzit apa în cazane, s-au făcut în anul 1835. Primul stabiliment balnear s-a construit în 1843, doi ani mai tarziu fiind înregistrate 637 de persoane venite la tratament. Spre sfârştul secolului al XIX-lea, băile trec în posesia bogătaşului Brekner din Mediaş. Acesta arendează pe timp de 70 de ani aceste izvoare şi construieşte instalaţii sistematice, are au contribuit la dezvoltarea şi modernizarea staţiunii.
Primul medic al staţiunii a fost angajat în anul 1905, an în care se înfiintează o farmacie si începe producţia de sare de Bazna, numită „Victoria”.
În 1949, Băile de la Bazna trec în administraţia Ministerului Sănătăţii, iar din 1950 devine o staţiune cu caracter permanent. În anii următori, Bazna s-a dezvoltat continuu: au fost construite noi capacităţi de cazare, baze de tratament şi dotări socio-culturale. Legată încă de la începuturi de exploatarea gazului metan, apa sărată de Bazna este valorificată din anul 2000 şi în cadrul Complexul Balnear Expro.

Baza de tratament de la Bazna este una complexă, oferind tratamente la bazinul cu apa minerală sarată, bromurată, clorurată, sodică, hipertonă sau împachetări cu nămol sapropelic sau hidroterapie pentru afecţiuni ale aparatului locomotor, ca reumatismul, artroze, spondiloze, stări post traumatism, afecţiuni ginecologice, otolaringologice, endocrine, afecţiuni cauzate de stres, afecţiuni post-traumatice, redori articulare post traumatice, algodistrofie posttraumatică, sechele după leziuni de tendoane, artroze posttraumatice, afecţiuni ale sistemului nervos etc.
În afara de complexul balneoclimateric, în Bazna mai poţi vizita Monumentul Eroilor Români din al Doilea Război Mondial, care este amplasat în parcul din centrul civic al comunei Bazna. Opera comemorativă, în formă de obelisc, a fost ridicată în 1956, în memoria eroilor români care au murit în al Doilea Război Mondial. Este construit din cărămidă, fiind împrejmuită cu stâlpi metalici, uniți cu lanțuri. Pe monument sunt inscripționate cuvintele „CINSTE EROILOR NOŞTRI”.