De ce sa vezi acest obiectiv?
Pentru că este un aven mare şi spectaculos.
- Este în Pietroasa, Județul Bihor
- Unitate geografică: Munţii Apuseni
- Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
Avenul Borţig adăposteşte al doilea cel mai mare gheţar din România, după Gheţarul de la Scărişoara…
- Trasee amenajate: da
- Trasee marcate: da
- Condiții de vizitare: doar vara/ echipament montan corespunzător
Avenul Borţig este situat în Munţii Bihorului, în zona turistică Padiş, aproape de localitatea Pietroasa. Avenul are o lungime totală de 150 m şi adâncime de 54 m. Deschiderea avenului are un diametru de 35 de metri. La baza puţului de intrare, adânc de -38 diametri, ajungi pe un bloc de gheaţă imens, evidenţiat pe o diferenţă de nivel de 16 m. Volumul de gheaţă din avenul Borţig are avea aproximativ 30.000 mc, ceea ce-l situează pe al doilea loc din ţară, după Gheţarul Scărişoara. De acolo, printr-o galerie scurtă se ajunge într-o sală de mari dimensiuni.
În aven, Czárán Gyula a făcut de două ori o scară de lemn, ce număra peste 150 de trepte. Mai mult, a săpat în blocul de gheaţă coridoare între sălile cu formaţiuni de gheaţă. Astfel, lungimea galeriilor a ajuns la aproape 300 de metri. Un traseu interesant pentru turişti, trebuie refăcut în fiecare an, deoarece în timpul iernii tunelurile de gheaţă se astupă.
Avenul face parte din Parcul natural Apuseni şi se poziţionează deasupra traseului subteran al Cetăţilor Ponorului. Însă accesul este împiedicat de blocul de gheaţă. Avenul Borţig este cel mai uşor accesibil pe traseul circuitului Galbena, el situându-se pe creasta de cumpănă dintre Valea Galbena şi bazinul Padiş-Cetăţile Ponorului.
Traseul Galbena, pe care se situează avenul, este un traseu greu, de 19 km, cu o durată estimată de 10 ore. Diferenţa de nivel a traseului este de 1.100 metri. Circuitul este practicabil numai vara.
Czárán Gyula, cel ce s-a ocupat de studierea şi amenajarea avenului o perioadă lungă de timp, s-a născut pe 23 august 1847, în comuna Şepreuş din judeţul Arad, într-o familie de negustori de origine armeană, stabiliţi în zonă la începutul secolului XIX. Îşi face studiile la Gimnaziul Minoriţilor din Arad până în 1866, după care este înscris de către tatăl său la gimnaziul din Bratislava pentru a învăţa şi limba germană. Apoi se înscrie la Facultatea de Drept din Budapesta. La insistenţele tatălui său, se înscrie la drept în Viena. Revine în ţară în 1871, deoarece se îmbolnăveşte. Şi tatăl său s-a îmbolnăvit grav. Gyula s-a refugiat în Munţii Codru Moma şi Bihor. Aici îsi descoperă pasiunea pentru natură. Aici vizitează pentru prima dată, in 1880, Peştera de la Meziad, pe care a explorat-o pas cu pas, pe toate nivelele. Construieşte podeţe şi scări în interior şi a aplicat marcaje turistice pe pereţi. Acest lucu a făcut-o în varii obiective naturale, precum şi în Avenul Borţig. Unele dintre marcajele lui Gyula se mai găsesc şi astăzi.
Motoul după care s-a ghidat în viaţă după ce şi-a descoperit noua pasiune a fost: „Nu pe mine să mă slăviţi domnilori, mai degrabă măriţi natura care a dat naştere acestor frumuseţi neasemuite.” (Czárán Gyula, 1 mai 1903.)
