De ce să vezi acest obiectiv?
Pentru că are o dimensiune foarte mare şi este unul dintre cele mai bine păstrate situri arheologice din ţară.
- Este în Măgura Pomat, Județul Sălaj
- Construit în 106
- Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.
Castrul Roman Porolissum a fost ridicat în timpul războaielor daco-romane şi se desfăşoară pe o suprafaţă de şapte hectare…
- Autor: Împăratul Traian
- Cod monument Istoric: SJ-I-m-A-04909.01
- Trasee amenajate: da
- Condiții de vizitare: tot timpul anului
Castrul Roman Porolissum era un castru de legiune ce a fost ridicat în oraşul roman cu acelaşi nume din Dacia. Porolissum a fost stabilit ca tabără militară în anul 106 d.C., în timpul războaielor daco-romane ale lui Traian. Tocmai începuse al doilea război cu dacii, când Împăratul Traian a decis înfiinţarea acestui punct fortificat, în scopul de a apăra principalul loc de trecere prin Munții Carpați. Iniţial, forul a fost construit din lemn, pe fundaţie de piatră. Era suficient de mare încât găzduia circa 5.000 de soldați din trupele auxiliare, transferați din Spania, Galia, Germania și Britania. Sistemul de apărare era foarte bine pus la punct: înconjura oraşul într-o serie de inele concentrice, construite din pământ, canale şi pereţi de lemn.
În anii ce au urmat, în timpul domniei lui Marcus Aurelius, forul a fost reconstruit din piatră şi, totodată, mărit astfel încât să găzduiască 15.000 de persoane. Atunci a început să se dezvolte o aşezare civilă în estul şi sudul centrului militar.
Oraşul a înflorit uimitor de repede datorită comerţului cu dacii. În anul 124, a devenit capitala provinciei romane Dacia Porolissensis, când Hadrian a creat această nouă provincie. Sub împăratul Septimius Severus, orașul a primit statut de municipium, ceea ce le-a permis conducătorilor și negustorilor săi să lucreze în mod independent. Porolissum s-a dezvoltat încontinuu între sfârşitul secolului al II-lea şi începutul secolului al III-lea.
Arheologii au început să studieze castrul în 1970, iar excavaţiile sunt încă în desfăşurare. Aşezarea are dimensiunile de 230 x 300 m. Săpăturile au dus la descoperirea rămășițelor, atât ale instalațiilor militare cât și ale orașului civil, între ele băi publice, un templu închinat lui Liber Pater, un amfiteatru și case de locuit. Una dintre porțile zidului de piatră al fortului a fost reconstruită.
Părţile Castrului de la Porolissum erau:
- Via Praetoria, drum în castru,pietruit, care asigura legătura dintre Porta Praetoria şi comandament. Cel mai important drum din interiorul castrului, era delimitat de rigole pentru scurgerea apei.
- Porta Decumana, poartă de acces în castru, amplasată în spatele clădirii comandamentului. Avea două bastioane din piatră, semirotunde pe afară. Bastioanele aveau etaj.
- Porta Principalis Sinistra era poarta de acces amplasata pe latura stânga a castrului. Avea şi ea doua bastioane în acelaşi stil.
- Porta Praetoria, poarta de pe latura din faţă a castrului, are două bastioane înalte ce flanchează accesul.
- Principia sau clădirea comandamentului era construcţia de referinţă a castrului.Era poziţionat central în cetate, iar încăperile erau diferite: birouri, basilica, tribunal etc. Comandamentul se găsea la intersecţia drumurilor importante din castru.
- Bazinul de apă asigura, în caz de asediu, apa potabilă pentru soldaţi şi cai. Apa era colectată în bazin de mai sus, de la izvoarele din Muntele Meseş şi o aduceau prin conducte de lut ale apeductelor, în baza principiului căderii libere.
- Turnul de colţ nord era un element defensiv şi avea forma unui bastion de formă trapezoidală.
- Porta Principalis Dextra, altă poartă de acces în castru, era amplasată pe latura dreaptă. Era construită în acelaşi stil, mărginită de două bastioane.
- Via Principalis era drumul ce asigura legătura dintre cele două porţi Principalis. Era construit din dale de piatră şi mărginit de rigole.
Deși romanii s-au retras din Dacia în 271 d.C. sub Aurelian, iar orașul a fost abandonat de către fondatorii săi, dovezile arheologice indică faptul că acesta a rămas locuit timp de mai multe secole după această dată, până în secolul al XII-lea.
Studiile relevă şi faptul că romanii şi dacii au avut o coexistenţă paşnică, pe dealurile dimprejurul castrului, găsindu-se urme ale satelor dace, care au fost ridicate după înfiinţarea oraşului Porolissum. Există de asemenea inscripții menționând persoane oficiale cu nume daco-romane, indicând o cooperare strânsă la nivel politic.
Unităţile prezente în castru au fost Legiunea a IV-a Flavia Felix, Legiunea a XIII-a Gemina, Legiunea a V-a Macedonica, Legiunea a III-a Galica, Legiunea a VII-a Gemina Felix, Cohorta I Ulpia Brittonum, Cohorta a III-a Delmatarum, Cohorta a V-a Lingonum, Cohorta I Augusta Ituaeorum, Cohorta a II-a Dacorum, Cohorta a VI-a Thracum, Cohorta I Hispanorum şiNumerus Palmyrenorum.
Situl acestui castru roman este cel mai mare şi cel mai bine conservat sit din România. Este localizat pe Măgura Pomăt de pe teritoriul satului Moigrad-Porolissum, respectiv a comunei Mirșid, județul Sălaj, pe strada Castrului.
