Muzeul „Valea Hârtibaciului” din Agnita

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că este un muzeu inedit, prin faptul că adăposteşte printre altele, o colecţie specială despre obiceiul „Fuga lolelor” şi o colecţie dedicată portului popular din Valea Hârtibaciului.

• Este în localitatea Agnita, judeţul Sibiu
• Anul înfiinţării: 1957   
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

• Constructor/ Autor: Dr. Erhard Andrée
• Profil: Arheologie, Etnografie, Istorie, Artă decorativă, Artă plastică, Carte veche, Numismatică,
• Condiții de vizitare: conform programului de vizită de mai jos

Muzeul „Valea Hârtibaciului” se află în localitatea Agnita, renumită pentru breslele germane de altădată, precum şi pentru faptul că aici se află una dintre cele mai vechi fortificații țărănești săseşti (germane) din Transilvania (sec. al XIII-lea). Muzeul a fost înfiinţat de Dr. Erhard Andrée, economist şi istoric, care a fost chemat în localitatea Agnita în acest scop. Roadele muncii sale nu au rămas neobservate, astfel că, numărul anual al vizitatorilor care au trecut pragul muzeului a crescut să crească vertiginos. Acesta a organizat şi prima expoziţie cu caracter istoric în anul 1959. De asemenea, a restaurant mai multe dintre exponatele muzeului, precum şi a colaborat cu autoritatea guvernamentală în vederea restaurării şi conservării patrimoniului cultural.

Muzeul „Valea Hârtibaciului” a ajuns să adăpostească un total de 5000 de obiecte cu specific etnografic, arheologic, istoric, tehnic al zonei Văii Hârtibaciului, care ilustrează viaţa de zi cu zi a românilor, saşilor şi maghiarilor, precum şi de carte rară.

Colecţia de carte rară cuprinde 649 de cărţi, manuscrise, precum şi alte lucrări valoroase, marea parte fiind scrise în limba germană.

În afară de această colecţie, mai pot fi admirate colecţia portului popular, precum şi cea dedicată obiceiului „Fuga Lolelor”, ce datează din sec. al XVII-lea şi era practicat la noi în ţară, în Transilvania, precum şi în alte ţări, ca Germania, Austria şi Elveţia. În jurul originii acestui obicei, sunt ţesute o serie de legende, însă, se crede că are legătură cu tradiţia de a înmâna lăzile de breaslă conducătorilor noi, lăzi care erau păzite de spiritele rele de către nişte personaje amuzante şi mascate numite „lole”.

 În anul 1872, Universitatea Săsească a desfiinţat breslele şi, odată cu acestea, şi obiceiul „Fuga lolelor”, care a fost reluat după 39 de ani, în 1911. În prezent, pe străzile localităţii Agnita se organizează o paradă condusă de breasla cizmarilor şi urmată de mai multe bresle (de cizmari, croitori, blănari, dogari etc.). „Lolele” îmbrăcate în veşminte din pânză albă, acoperite cu petice de material negru pe care sunt cusute sau desenate simboluri specifice fiecărei bresle, poartă un bici în mână pe care îl pocnesc la semnalul căpeteniei, pentru a alunga spiritele rele.

Alte colecţii conţin obiecte din perioada paleolitică şi neolitică, de la unelte din silex, din piatră la vase de ceramică, precum şi obiecte ce ilustrează istoria breslelor, de la lăzi de breaslă, drapele de breaslă, lăzi de calfe la mobilier pictat şi sculptat, ţesături şi confecţii din in, cânepă şi lână.

În cadrul muzeului există şi o bibliotecă, care se datorează tot Dr. Erhard Andrée, care până la sfârşitul vieţii sale a reuşit  să adune un număr de 10.000 de volume de literatură istorică şi cultural-istorice, din care aproximativ 500 sunt rare imprimări Transilvănene (sec. XVI-XVII) şi o ediţie completă a scrierilor de Erasmus din Rotterdam. De asemenea, a adunat şi fotografii vechi şi cărţi poştale.