Mănăstirea Rohiţa

• Este în satul Boiereni, oraşul Târgu Lăpuş, judeţul Maramureş
• Construit în 1985
• Poartă Hramul „Acoperământul Maicii Domnului”
• Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.

Mănăstirea Rohiţa  poartă o legendă uimitoare, prin care se face cunoscută lumii…

• Cod monument Istoric:
• Trasee amenajate: da
• Condiții de vizitare: îmbrăcăminte adecvtă vizitării unu lăcaş de cult
• Sărbătoare anuală:  hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, hramul Acoperământul Maicii Domnului.

Fără un început clar, dar atestat încă din secolul al XVIII-lea, schitul de lemn din stejar ce exista atunci a fost incendiat de armata lui Bucow. Legenda vorbeşte de călugării de aici, care erau plecaţi după provizii, deoarece în sat era foamete mare. Atunci, sătenii au furat din mănăstirea arsă tot ce au mai găsit de valoare. Când s-au întors, călugării au fost atât de îndureraţi, încât au decis să plece din acel loc. La plecare, aflaţi pe vârful unui deal de unde puteau vedea tot satul, ei au improvizat în pădure o slujbă prin care l-au blestemat să fie ars de şapte ori şi inundat tot de atâtea ori, iar în jurul lui să nu mai crească niciun stejar cu lemn bun de construcţie. Şi că blestemul nu se va ridica până nu vor construi un nou lăcaş de cult în locul celui ars.

În jur de 1904, boieriii au pus o cruce mare pe locul fostei mănăstiri, pe care au scris „Roagă-te şi lucră”, în speranţa că blestemul se va risipi. Dar degeaba. Satul a fost ars de trei ori, iar potop a venit de două ori. Până în ziua în care, la sfatul Prea Sfinţitului Justinian, un credincios a donat un teren, iar sătenii s-au apucat să ridice noua mănăstire. Reconstrucţia a început în 1985, fiind mai retrasă, autorităţile vremii nu au intervenit. A fost construită din lemn, pe temelie de piatră, în vremea preotului Emil Man. Costrucţiei i s-a făcut formă de cruce, cu interior împărţit în altar, naos şi pronaos. În zona pronaosului se află un altar de vară ce face corp comun cu biserica. Altarul are un mic turnuleţ. Turlele sunt acoperite cu şindrilă, catapeteasma este construită din lemn, iar pardoseala din scândură.

În 1990, Rohiţa a devenit schit al Mănăstirii Rohia, iar în 1993, aici au venit patru călugări. Un an mai târziu, schitul devine mănăstire, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului. Interiorul este decorat cu picturi deosebite, făcute întâi pe pânză, apoi lipite pe pereţi şi pe plafon. Aici există obiecte religioase uimitoare: un iconostasul, biblioteca cu 40.000 de volume, chilia lui N Steinhardt – un mic muzeu ce pătrează lucrurile personale ale Părintelui Nicolae: mobilier, cărţi, icoane şi manuscrise. Mănăstirea a fost restaurată în 2004, când i s-a adăugat turnul maramureşan.
Numele mănăstirii se trage de la pârâul din zonă, Valea Rohiţei, însă mulţi cred că este un nume de copil, „copil al Rohiei”
În fiecare an, aici se sărbătoresc două hramuri: Biserica Mare de la Rohiţa are hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, iar Paraclisul are hramul Acoperământul Maicii Domnului.