- Este în Bolintin Vale, Județul Giurgiu
- Unitate geografică: Câmpiile Găvanu-Burdea
- Altitudine: 75 m
- Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
- Fără condiții de campare
Pădurea Bolentin este cea mai mare pădure de stejar din România şi este sit protejat în cadrul reţelei Natura 2000…
- Trasee amenajate: da
- Trasee marcate: nu
Pădurea de la Bolintin este parte (relict) din pădurile dacice de stejari din Codrii Vlăsiei şi ai Deliormanului, care, până spre mijlocul sec. al XIX-lea, se întindea până la Dunăre. Astăzi are o suprafaţă declarată rezervaţie naturală de 4.761 ha. Pădurea apare prima dată în documentele medievale din timpul lui Mircea cel Bătrân.
În complexul ei, adăposteşte 21 de tipuri de păduri. Cea mai importantă este cea de stejari, fiind cea mai mare din ţară; tot aici se găsesc păduri de carpen crescute din perioada dacică, păduri balcanice panonice de cer şi gorun, suprafeţe împădurite de plopi şi sălcii.
Au fost identificate trei tipuri de habitate de importanţă comunitară: păduri balcano-panonice de cer şi gorun (17.7%), păduri dacice de stejar şi carpen (79.3%) şi zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba (2.3%). Pădurea adăposteşte foarte mulţi copaci, stejari şi nu numai, care au mai bine de 150 de ani.
Vegetaţia spontană reprezintă o sursă de plante medicinale. Dintre acestea, aici cresc cu precădere: coada şoricelului (Achillea millefolium), pirul (Agropyron repens), nalba mare (Althaea officinalis), brusturele (Arctium loppo), mărul lupului (Aristolochia clementitis), pelinul (Artemisia obsinthium), muştarul negru (Brasic nigra), traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), rostopasca (Chelidonium magus), cicoarea (Cichorium inthibus), volbura (Convolvulus arvenisis), păducelul (Crataegus arvensis), ciumăfaia (Datura stromonium), coada calului (Equisetum arvense), fumăriţă (Fumăria officinalis), hameiul (Humulus lupulus), măselariţa (Hyoscyamus niger), sunătoarea (Hypericum perforatum), muşeţelul (Matricaria chamomilla), sulfina (Melilotus officinalis), mărăruşul (Oenanthe aquatica), macul roşu (Papaver rhoeas), pătlagina (Plantago maxima), toscotul (Polygorum aviculare).
Au fost identificate şi specii din faună protejate precum broscuţa Bombina bombina.
În 2007, pădurea intră sub protecţia Natura 2000 pentru a proteja stejarii. Zona a intrat într-un proiect european pentru monitorizarea şi creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la conservarea biodiversităţii, în perioada 2011-2013. Proiectul constă în desfăşurarea activităţilor ecologice în rândul tinerilor.
