De ce sa vezi acest obiectiv?
Pentru că Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România.
- Este în apropiere de localitatea Tuşnad, Județul Harghita
- În craterul masivului Ciomatu
- Altitudine: 738 de metri
- Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
În masivul Ciomatu, în stânga Oltului, vei găsi o apă cu nume de fată, unică în ţară: Lacul Sfânta Ana…
- Amenajare: da
- Trasee marcate: da
- Caracteristici geografice: suprafața lacului – 19,5 ha, lungimea malului – 1,737 km, lungime – 620 m, lățimea maximă – 460 m, adâncime maximă – 7 m
Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din România, se află pe teritoriul judeţului Harghita, în stânga Oltului şi în apropiere de oraşul Tuşnad. Lacul este poziţionat în craterul unui vulcan stins, cunoscut cu numele de Ciomatu (sau Ciomadu), ce face parte din masivul vulcanic Puciosu. În acest masiv s-a petrecut acum câteva zeci de mii de ani cea mai recentă erupţie vulcanică de pe teritoriul Carpaţilor şi al Europei de Est (aproximativ cu 42.000 de ani în urmă).
Lacul se găseşte la o altitudine de 738 de metri, are o formă aproape circulară, o lungime de 620 de metri şi o lăţime de 460 de metri. Suprafaţa acestuia atinge valoarea de 19,50 de hectare, iar adâncimea de 7 metri.
O caracteristică deosebită a Lacului Sfânta Ana este că puritatea apei sale se aseamănă cu cea a apei distilate, având doar 0,0029 ml de minerale; lacul nu are izvoare, aşadar apele sale se completează exclusiv din precipitaţii, pe fundul său şi prin pereţii craterului fiind înregistrate emanaţii mofetic, ce determină capacitatea trofică redusă a apei.
Lacul Sfânta Ana este o rezervaţie naturală complexă, de tip geologic, floristic şi faunistic, legată de Băile Tuşnat prin poteci turistice marcate corespunzător. În apropiere se găseşte şi capela romano-catolică cu hramul Sfânta Ana, un alt obiectiv turistic interesant de văzut.
Ce au încercat oamenii de ştiinţă să identifice de-a lungul timpului a fost vârsta lacului, în depistarea căreia s-au avut în vedere: anul ultimei erupţii vulcanice din această zonă (şi aici părerile sunt împărţite, oamenii de ştiinţă estimînd că ultima erupţie a avut loc acum 32.000 de ani, acum 10.500 de ani sau cu 9800 de ani în urmă), diverse descoperiri şi studii palinologice, axate pe studiul polenului şi al sporilor.
În cele din urmă cercetătorii au ajuns la un consens şi au stabilit că istoria Lacului Sfânta Ana a început acum 9800 de ani – 8800 de ani, avînd stadiul de turbărie şi fiind un lac de adâncime mică. Următoarea etapă în evoluţia acestuia o reprezintă perioada de acumulare a apei din precipitaţii şi creşterea nivelului apei până la o valoare de 12 metri, fenomene ce s-ar fi petrecut când lacul avea un caracter oligotrof, respectiv acum 2700 de ani (unii susţin că fenomenul s-ar fi produs cu 700 de ani în urmă).
Ultimele măsurători efectuate în 2005 au evidenţiat că grosimea sedimentelor din lac atinge o valoare de 4 metri şi că perimetrul lacului este în scădere în raport cu măsurătorile efectuate în anul 1909 (datele au fost furnizate de o echipă de scafandri ce au cercetat zona în colaborare cu reprezentanţii Organizaţiei GeoEcologice ACCENT). Iarna lacul îngheaţă, iar stratul de gheaţă atinge dimensiunea de un metru.
Despre Lacul Sfânta Ana circulă şi o serie de legende, dintre care cea mai cunoscută se referă la Ana, o tânără neinspirată care, pentru a se salva de măritiş, s-a aruncat în apele lacului.
