Muzeul Henri Coandă din Perişor

• Este în Perişor, Județ Dolj
• Construit în 2007
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Muzeul Henri Coandă din Perişor aduce a casă memorială, locul în care savantul şi-a petrecut copilăria, la bunicii săi…

• Cod monument Istoric:

În 2007, edilii din Perişor au amenajat un muzeu al satului, dedicat marelui savant, Henri Coandă. Casa memorială aminteşte tuturor de legendarul Coandă si îl evocă prin imagini, care surprind fragmente din viaţa sa. Henri Coandă şi-a petrecut anii copilăriei la bunicii săi din Perisor. Se plimba des la Calafat şi Craiova, unde bunicii aveau proprietăţi. Bunicul sau a fost vătaf al comunei pe moşia unuia dintre boierii zonei. Localnicii mai povestesc şi despre un nuc, care a fost plantat chiar de Henri Coandă.
Muzeul adăposteşte o serie de fotografii şi texte despre marele inventator, dar si o secţie etnografică. În curte se află bustul lui Coandă şi un avion cu reactie, de tip IAR 93, nr. 109. Pe 7 iunie, la aniversarea a 120 de ani de la naşterea inginerului, pe frontispiciul muzeului a fost amplasată o placă comemorativă.

Henri Marie Coandă a fost un academician și inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator, inventator al motorului cu reacție și descoperitor al efectului care îi poartă numele. A fost fiul generalului Constantin Coandă, prim-ministru al României în 1918. S-a născut la Bucureşti la 7 iunie 1886. Încă din copilărie, a fost fascinat de miracolul vântului. A urmat şcoala Petrache Poenaru şi Colegiul „Sfântul Sava”, apoi Liceul Militar din Iaşi. A făcut studii temeinice în Germania, Belgia şi Franţa, având patru diplome de specializare la vârsta de 24 de ani.
Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel și savantului Paul Painlevé, care l-au ajutat să obțină aprobările necesare, Henri Coandă a efectuat experimente aerodinamice și a construit în atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni primul avion cu reacție, fără elice, numit convențional Coandă-1910, pe care l-a prezentat la al doilea Salon internațional aeronautic de la Paris 1910.

Între 1911-1914, Henri Coandă a lucrat ca director tehnic la Uzinele de aviație din Bristol din Anglia și a construit avioane cu elice de mare performanță, de concepție proprie. În următorii ani se întoarce în Franța, unde a construit un avion foarte apreciat în epocă, prima sanie-automobil propulsată de un motor cu reacție, primul tren aerodinamic din lume și altele. În 1934, obține un brevet de invenție francez pentru Procedeu și „Efectul Coandă”.
Henri Coandă revine definitiv în țară, în 1969, ca director al Institutului de creație științifică și tehnică (INCREST), iar în anul următor, 1970, devine membru al Academiei Române. Henri Coandă moare la București, pe data de 25 noiembrie 1972, la vârsta de 86 de ani.

Invenții și descoperiri:

• Dispozitiv pentru măsurători de portanță și rezistentă la deplasarea în aer a diferitelor tipuri de suprafete portante (profile de aripă) cu posibilitatea inregistrării valorilor pe diagrame pentru posibilitatea comparației si stabilirii profilului ideal. Dispozitivul era montat pe un vagon in fața unei locomotive, iar experimentele se desfășurau în mișcare, la o viteză de 90 km/h, pe linia Paris-Saint Quentin. Ulterior a putut face aceste determinări folosind un tunel de vânt cu fum, și o cameră fotografică specială, de concepție proprie. Datorită acestor experimente a stabilit un profil de aripă funcțional pentru viitoarele sale aparate de zbor.

• 1911: În Reims, Henri Coandă prezintă un aparat de zbor cu două motoare cuplate ce acționau o singură elice.

• 1911-1914: În calitatea sa de director tehnic al Uzinelor Bristol, Henri Coandă proiectează mai multe aparate de zbor „clasice” (cu elice) cunoscute sub numele de Bristol-Coandă. În 1912 unul dintre ele câștigă premiul întâi la Concursul internațional al aviației militare din Anglia.

• 1914-1918: Henri Coandă lucrează la „Saint-Chamond” și „SIA-Delaunay-Belleville” din [Saint Denis]]. În această perioadă proiectează trei tipuri de aeronave, dintre care cel mai cunoscut este Coandă-1916, cu două elici apropiate de coada aparatului. Coandă-1916 este asemănător cu avionul de transport Caravelle, la proiectarea căruia de fapt a și participat.

• Invenția unui nou material de construcție, beton-lemnul, folosit pentru decorațiuni (de exemplu la Palatul culturii din Iași, ridicat în 1926, decorat în totalitate cu materialul lui H. Coandă)

• 1926: În România, Henri Coandă pune la punct un dispozitiv de detecție a lichidelor în sol. E folosit în prospectarea petroliferă.

• În Golful Persic inventatorul român construiește un rezervor din beton subacvatic pentru depozitarea petrolului.

• Efectul Coandă. Primele observații le face cu ocazia studierii primului avion cu reacție din lume, Coandă 1910. După ce avionul decola, Henri Coandă observă că flăcările și gazul incandescent ieșite din reactoare tindeau a rămâne pe lângă fuzelaj. Abia după peste 20 de ani de studii ale lui și altor savanți, inginerul român a formulat principiul din spatele așa-numitului efect Coandă, numit astfel de profesorul Albert Metral.