Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că este o instituţie inedită în ţară, care prezintă civilizaţia urbană a Braşovului din sec XVI-XIX!

Este în Braşov, Județ Braşov
Anul înfiinţării: 8 septembrie 2009
Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Muzeul Civilizaţiei urbane a Braşovului, secţie a Muzeului Etnografic din Braşov, este găzduit într-o frumoasă clădire reprezentativă pentru spaţiile comerciale şi publice din oraşele din Transilvania secolelor XVI-XIX.

Condiții de vizitare: conform programului de vizitare

Clădirea, un important monument de arhitectură civilă, a fost atestată arheologic încă din sec. XIII-XIV şi refăcută în anul 1566 de familia Closius, conform inscripţiei de pe ancadramentul de uşă din piatră. După anul 1873, casa a aparţinut comerciantului Dimitrie Eremias, care a locuit la etaj. La parter funcţiona firma „Eremias şi nepoţii” şi magazinul „La împăratul turcesc”. În anul 1887, casa a fost moştenită de nepoţii acestuia, Ilie şi Gheorghe Savu, până la naţionalizarea din anul 1949. De-a lungul timpului, clădirea a suferit o serie de modificări şi transformări, printre care şi faţada dinspre piaţă destinată iniţial ca spaţii de vânzare pentru mărfurile negustorilor şi meşteşugarilor saşi braşoveni. Acestă modificare se estimează că ar fi avut loc în jurul anului 1800.

Clădirea are trei niveluri, un subsol, parter şi etaj. În trecut subsolul a servit drept pivniţă pentru depozitarea mărfurilor în tranzit şi în prezent, aici a fost amenajat un lapidariu, unde sunt expuse panouri cu ilustraţii grafice şi texte care prezintă etape din istoria clădirii, fragmente de uşi şi ferestre descoperite în urma cercetărilor arheologice etc. Aici este proiectat un film documentar despre istoria clădirii şi lucrările de restaurare.

Tot la subsol, se află o expoziţie dedicată foştilor proprietari ai casei, familia Closius, o familie de patricieni saşi bogaţi şi cu influenţă în viaţa oraşului.
La parter se află o încăpere lungă şi îngustă cu boltă semicilindrică pictată cu elemente florale şi vegetale din sec. al XVIII-lea, care înainte era un gang. Începând din sec. al XVIII-lea, după închiderea spaţiului spre curtea interioară, a deservit drept prăvălie pentru vânzarea de mărfuri de import aduse de negustori din Europa. O varietate bogată de mărfuri precum articole de coloniale, broderii, pânzeturi şi postavuri fine din Viena, Nürnberg, Görlitz, Bruges, cuţite, fire de aur şi argint din Spania erau aduse aici. Nu lipseau nici mărfurile aduse din Turcia, precum covoare, bumbacul, ceara, scumpia, mătasea brută etc. Şi breasla de saşi braşoveni renumiţi îşi aduceau aici mărfurile.
În această încăpere sunt prezentate astfel de obiecte, care recrează atmosfera de atunci. Tot la parter există şi o prăvălie de mirodenii, braşovenii fiind cunoscuţi şi pentru comerţul cu astfel de mărfuri, de care s-au ocupat sute de ani, începând din Evul Mediu şi până în epoca modernă.
La etaj pot fi admirate, locuinţa unui patrician, o cameră de copil, atelier de brodat, atelier de mode şi flori, precum şi un atelier de fotograf. Erau numiţi „patricieni” negustorii, bancherii sau familiile nobile ale saşilor, adică pătura bogată. Aceştia îşi decorau încăperile într-un stil clasic somptuos, cu mobilă Biedermeier en vogue la Viena sau la Budapesta. De asemenea, au adoptat o altă gastronomie, precum şi maniere noi de servire a meselor.

În anul 2010, Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului a primit premiul Comitetului Român ICOM, an în care a avut loc deschiderea oficială a muzeului braşovean. Premiul recunoaşte valorificarea expoziţională modernă a monumentului istoric retaurat şi tematica inedită pentru muzeele din ţară.