Casa memorială „Ion Creangă”

De ce sa vezi acest obiectiv?

Pentru că este casa în care a copilărit marele scriitor Ion Creangă ale cărui povestiri ne-au înfrumuseţat copilăria!

• Este în Humuleşti, Județ Târgu Neamţ
• Construit între anii 1830-1831
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

Casa memorială Ion Creangă este situată pe strada care-i poartă numele, şi este casa în care a văzut lumina zilei şi a copilărit scriitorul Ion Creangă (1837-1889), casă ridicată de bunicul săul, Petre Ciubotariu, între anii 1830-1831…

 

• Constructor/ Autor: Petre Ciubotariu
• Cod monument Istoric: NT-IV-m-A-10763
• Condiții de vizitare: conform programului de vizitare

Casa a fost ridicată în stilul de arhitectură popular, cu prispă îngustă de lut, acoperiş larg de draniţă şi două încăperi micuţe. Bunicul lui Ion Creangă a dăruit-o fiului său Ştefan, care în anul 1835 s-a căsătorit cu Smaranda, fiica lui David Creangă din Pipirig. Ion Creangă a locuit aici până în anul 1846, apoi cu întreruperi până în anul 1855, când a plecat spre Iaşi, la Seminarul de la Socola.

După moartea părinţilor lui Ion Creangă, casa a fost moştenită de sora mai mică a acestuia, Ileana, care neavând copii a donat-o nepoatei sale, Sofia, fiica Mariei, o altă soră a lui Creangă. În anul 1937, casa trece printr-un proces de restaurare sub îndrumarea lui Nicolae Iorga, pentru ca în anul 1944, Sofia Grigoriu, născută Creangă, să doneze casa Asociaţiei Învăţătorilor din România, însă până în anul 1951, a funcţionat neoficial ca muzeu şi fără taxă de vizitare stabilită, avându-i ca şi custozi, pe doi dintre copiii Sofiei, Zahei şi Antonică Grigoriu. Nu exista o taxă de vizitare stabilită, cei care-i treceau pragul plăteau după bunul lor plac.

Tot în anul 1937, la iniţiativa istoricului Nicolae Iorga, cu ocazia centenarului naşterii lui Creangă, pe peretele de răsărit al casei a fost aşezată o placă comemorativă din marmură pe care stă scris: „Aici s-a născut şi a petrecut anii copilăriei Ion Creangă, 1837-1889). Zahei Grigoriu este cel care a venit cu iniţiativa de a deschide un muzeu memorial propriu-zis, astfel că în anul 1951, a fost deschis oficial Muzeul Memorial „Ion Creangă” şi a fost încadrat într-un circuit turistic al zonei.
Clădirea a mai trecut prin etape de restaurare în anii 1960, 1975 şi 1988, însă în anul 1975, a cunoscut reparaţii capitale, când i s-a refăcut acoperişul şi i s-a înlocuit tavanul, aducând-o în forma actuală.

Una din camere, cea în care a locuit Creangă şi familia sa, este decorată în stil ţărănesc, cu renumita sobă cu „stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam….”, războiul de ţesut, ceaslovul, covăţica pentru copilul mic, măsuţă din lemn cu taburete, straiele femeieşti şi bărbăteşti care ne trimit cu gândul la universul amintirilor din copilărie. Expoziţia cuprinde şi documente, scrisori, fotocopii de manuscrise, cărţi poştale cu autograf, fotografii şi 14 lucrări de grafică realizate de graficianul Eugen Taru şi folosite la ilustrarea ediţiei din anul 1959 a volumului Amintiri din copilărie, expuse în tinda casei. A doua încăpere a casei este cămara care duce în pod.

În spatele casei, sub un acoperământ de scânduri, vizitatorul poate admira felurite obiecte gospădăreşti şi unelte agricole, de o mare valoare etnografică, iar în curte este expus bustul lui Ion Creangă.

În anul 2004, a fost inclus pe Lista Monumentelor Istorice din judeţul Neamţ. În apropierea Casei memoriale Ion Creangă se află şi Parcul tematic Ion Creangă,  primul parc tematic din ţară despre opera unui scriitor, înfiinţat în anul 2004.