La Vâltori

• Este în Lisa, Județul Braşov
• Construit în 1848
• Deschis turiștilor cu taxă de vizitare.

La Vâltori este complex unde poţi afla procesul pe care-l parcurge lâna: de la spălare, la prelucrarea firului, la răsucirea lui şi formarea ghemelor, la crearea ţesăturilor la război şi până la finisarea ei, printr-o tehnică păstrată de mai bine de două mii de ani…

• Constructor/ Autor: familia Greavu
• Cod monument Istoric:
• Condiții de vizitare: vara

La Lisa s-a păstrat o instalaţie hidraulică, veche de peste 160 de ani cu care se prelucrează straiele din lână. Este o afacere începută în 1848 şi transmisă din tată în fiu, fiind acum la a treia generaţie. Acum, complexul îndeplineşte trei funcţii: una de muzeu turistic, alta comercială şi una de servire a solicitanţilor pentru vâltoare.
Pârâul Lisa a ajutat sătenii, care şi-au construit în secolul al XIX-lea 19 instalaţii şi mori pentru obţinerea făinei, tărâţei, uleiului, instalaţie pentru tăiatul buştenilor, sau pentru prelucrarea ţesăturilor din lână şi cazane pentru distilarea rachiului. Dintre toate, în prezent mai rezistă doar trei, printre care şi complexul „La Vâltori”, fiind unicul de finisare a straielor.

Straiele sunt ţesaturi groase din lână, foarte călduroase şi rezistente, fiind în trecut o tradiţie, deci erau puse la loc de cinste în casa ţăranului făgărăşan. Straiele se fac aici, de secole, din lâna oilor ţurcane. Ele implică un proces lung de confecţionare, care începe iarna, când se începe a se lucra la războiul manual. Se cos împreună câte două foi, apoi se împachetează şi se duc în coşuri de nuiele la vâltoare, unde sunt puse în „coşul de îngroşat”, care este dispus cu vârful în jos, pe un canal al Lisei. Sunt învârtite aici ca într-o maşină de spălat, timp de câteva ore. Apoi se întind la soare, unde sunt lăsate la uscat. Apoi straiele se piaptănă cu crenguţe de păducel, pe o roată specială din lemn şi se spală din nou, apoi se usucă. Procesul continuă prin introducerea ţesăturilor într-o cameră de lemn, veche de peste 100 de ani, încălzită până la 90 de grade Celsius, unde este pusă pe o roată ce are cuie de lemn în interior. Fiind un fel de saună, ca să nu se usuce, trebuie mereu aruncată apă pe material. Straiele stau aici până când se micşorează aproape la jumătate, devenind impermeabile şi foarte rezistente.
În trecut, straiele nu lipseau din nicio gospodărie şi erau baza oricărei lăzi de zestre. Ele reflectau bogăţia şi îndemânarea ţesătoarei.

De vâltoare se ocupă acum familia lui Viorel Greavu, el fiind a treia generaţie. Tradiţia a început-o străbunii săi. În anul 2000,  s-a construit un atelier nou de prelucrare, făcut în întregime din lemn, după schiţe mai vechi ale lemnarilor. S-a reparat canalul prin care este adusă apa din râul Lisa, s-a pus în funcţiune o roată hidraulică nouă şi s-a deschis un magazin de straie, de unde vizitatorii îşi pot cumpăra la preţuri acceptabile lucruri care au certificate de autenticitate a respectării tehnicilor vechi. Acum vâltoarea este integrată, din acelaşi an, în circuitul turistic împreună cu Muzeul de Etnografie din Braşov.

Tot meşteşugul este în grija Angelicăi Lungoiu, fiica lui Viorel Greavu. Ea este ghid pentru turişti şi le explică în detaliu şi el arată cum funcţionează instalaţia. Însă Vâltoarea nu e numai un obiectiv turistic. Toţi localnicii vin aici ca sa-şi spele covoarele, păturile sau costumele, pentru că se curăţă foarte bine, ecologic, fără deternegt. Doar cu apă pură de izvor.

Lisa este satul în care a copilărit Octavian Paler şi în care au rezistat câţiva partizani ce în 1950 s-au opus comunismului şi au stat în puşcărie, părtaşi de suferinţă cu părintele Arsenie Boca.