Mânăstirea Cămărăşeasca

Este în Târgu Cărbuneşti, Județul Gorj
Construită în 1780
Poartă Hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” şi „Sfântului Mare Mucenic Dimitrie
Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.

Mânăstirea Cămărăşeasca, veche de aproape 250 de ani, era folosită ca fortăreaţă împotriva cotropitorilor şi ca loc pentru refugierea boierilor, când erau atacaţi de turci sau haiduci…

Cod monument Istoric: GJ-II-m-B-09405
Trasee amenajate: da
Condiții de vizitare: îmbrăcăminte adecvată vizitării unui lăcaş de cult
Sărbătoare anuală: Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul – 29 august şi Sfântul Mare Mucenic Dimitrie – 26 octombrie

Mânăstirea Cămărăşeasca, ce poartă hramul Tăiereii capului Sfântului Ioan Botezătorul stă aşezată pe malul drept al râului Gilort. La 1780, a fost ctitorită de către Polcovnicul Mihail Colţescu, în timpul voievodului Alexandru Ipsilanti. Mănăstirea dă impresia unei fortăreţe masive, cu zidurile de apărare din piatră de râu ce înconjoară biserica, zidurile de cărămidă ale bisericii groase de un metru, cămăruţele dinn turla clopotniţei, cernelurile pentru tragere şi scara din zidul nordic al pronaosului. Aici se adăposteau boierii de atacatori, ascunzându-se în turla bisericii. Din pronaos pornea un tunel subteran prin acre se putea ajunge pe malul drept al Gilortului. Tunelul s-a surpat în 1946, însă urmele se mai văd şi azi.

În 1880, Anica Colţescu şi fiul ei, Toma Cămărăşescu, om de mare cultură, prefect al Gorjului, au reparat biserica. Apoi, în 1928, fiicele lui Toma Cămărăşescu au restaurat-o. În 1920, Nicolae Iorga a vizitat biserica şi, impresionat, a semnalat-o Comisiei Monumentelor Istorice, care au declarat-o „Monument istoric”. În timpul regimului comunist, biserica a fost staul de vite. Apoi a fost părăsită, până la 1 septembrie 1994, când s-a redeschis Mânăstirea Cămărăşeasca. Au fost amenajate o casă parohială, camere, chilii, ateliere meşteşugăreşti.

Mânăstirea Cămărăşeasca

Lăcaşul are formă de corabie, împărţită în pronaos, naos şi altar. Pronaosul este despărţit de naos printr-un zid gros. Naosul are forma pătrată, cu două obside laterale. Pridvorul stă aşezat pe stâlpi ornamentaţi din piatră, cu arcade în formă de semicerc, în stil brâncovenesc. Faţada prodvorului înfăţişază scene cu raiul şi cu iadul. Sus, pe boltă, în dreapta, este Sfântul Ioan Botezătorul şi, în stânga, Mântuitorul Iisus Hristos, iar între ei, pe arcadă, e pictată Sfânta Treime. Tot în pridvor mai sunt două alte portrete, al lui Toma Cămărăşescu şi al soţiei sale.
Turla este deasupra pronaosului, potrivit specificului sfârşitului de secol XVII în arhitectura ecleziastică românească.
Pictura din pronaos îi înfăţişază, în dreapta intrării, pe ctitorul Mihail Colţescu, cu soţia Catrina şi familia lui, iar în stânga intrării, pe fiul lui, Mihalache Colţescu, cu soţia Luxa şi familia. Pe partea superioară a zidurilor, sunt pictate scene din viaţa Mântuitorului şi diferite scene biblice. Catapeteasma este zidită şi prezintă icoanele Mântuitorului Iisus Hristos, Sfântului Ioan Botezătorul, Sfântului Gheorghe, Sfinţilor Petru şi Pavel, Maicii Domnului, Sfântului Dimitrie, Sfântului Nicolae şi Sfântei Paraschiva. Picturile, în frescă, au fost realizate de Matei şi Gheorge Zugravu, la 1831.

Mănăstirea are o deschidere largă, are 30 ha pădure, 10 ha teren arabil, 40 de stupi si patru vaci. Pe lângă praznicul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, biserica mai poartă şi hramul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir. Mânăstirea Cămărăşeasca este o mănăstirte de măicuţe, care iniţal au fost cinci, iar acum fiind 25.

Mânăstirea Cămărăşeasca